Livrările de arme către Ucraina nu au diminuat în urma deciziei președintelui american Donald Trump de a opri donațiile directe ale SUA, a declarat generalul Maik Keller, comandantul adjunct al misiunii de 'Asistență de Securitate și Instruire NATO pentru Ucraina' (NATO Security Assistance and Training for Ukraine - NSATU), conform căruia această misiune, însărcinată cu coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, estimează că din ianuarie va putea folosi și un centru în România, în plus față de platforma orașului polonez Rzeszow, pe unde sunt în prezent livrate Ucrainei majoritatea echipamentelor militare, relatează vineri Reuters.
După preluarea mandatului de președinte al SUA în ianuarie, Donald Trump nu a mai aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, adică donații, dar a continuat livrarea de arme și muniții în baza ajutorului deja aprobat de predecesorul său democrat Joe Biden.
Între timp, printr-o înțelegere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a găsit o modalitate care să-i convină pentru a continua susținerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, dar prin care acest ajutor să fie suportat financiar de europeni. Așa a apărut inițiativa PURL, acronimul în limba engleză al mecanismului 'Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina', prin care statele europene cumpără din SUA arme și muniții destinate armatei ucrainene.
Întrebat de Reuters dacă a existat o scădere a livrărilor militare de când Trump a oprit donațiile, generalul Maik Keller, comandantul adjunct al misiunii de 'Asistență de Securitate și Instruire NATO pentru Ucraina' (NATO Security Assistance and Training for Ukraine - NSATU), răspuns negativ. 'Nu a existat nicio pauză (...) Pur și simplu au continuat și SUA nu așteaptă plata înainte de a livra' echipamentele militare comandate și plătite de europeni pentru Ucraina, așadar 'de îndată ce este anunțat un pachet (PURL), începe fluxul de echipamente', a explicat el.
Misiunea din conducerea căreia se află acest general coordonează livrările de arme și muniții către Ucraina din decembrie 2024, nu doar în ce privește transportul, ci și prin corelarea nevoilor armatei ucrainene cu ceea ce pot oferi țările donatoare sau finanțatoare ale acestei asistențe militare.
Vorbind la sediul NSATU din Wiesbaden, generalul Maik Keller a precizat că misiunea a canalizat aproximativ 220.000 de tone de ajutor militar către Ucraina în 2025, respectiv circa 9.000 de camioane, aproximativ 1.800 de vagoane și aproximativ 500 de avioane încărcate cu arme, muniții și alte echipamente.
Transportul celei mai mari părți a ajutorului militar oferit Ucrainei se face în prezent prin centrul logistic de la baza Rzeszów-Jasionka, un aerodrom din sud-estul Poloniei. Potrivit generalului citat, un al doilea astfel de centru, în România, este așteptat să intre sub comanda NATO până la sfârșitul lunii ianuarie.
Generalul Maik Keller a menționat printre nevoile cele mai urgente ale Ucrainei apărarea antiaeriană, artileria, minele antitanc, capabilitățile de război electronic și armele de atac în profunzime (drone și rachete) care pot lovi aerodromurile sau rafinăriile rusești mult în spatele liniei frontului.
