Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, îi roagă insistent pe beneficiarii proiectelor PNRR să depună facturile pentru decontare, în contextul termenului limită de 31 iulie pentru finalizarea plăților.
Dincolo de PNRR, România pregătește pentru 2026 lansarea finanțărilor prin aproape toate marile programe europene.
Dacă în anul 1918 Alba Iulia devenea simbolul unirii politice în România, astăzi orașul încearcă să devină simbolul integrării europene. Nu întâmplător, aici, la Alba Iulia, are loc dezbaterea despre viitorul fondurilor europene, în contextul în care România negociază viitorul exercițiu financiar al Uniunii Europene și încearcă să finalizeze implementarea proiectelor din PNRR.
Sonia Teodoriu, jurnalistă Euronews: Alături de mine în această zi este Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European Domnule Negrescu, ne aflăm într-un centru realizat cu bani europeni într-o comunitate din Alba Iulia. A schimbat complet acest centru, fața comunității. Ce vă doriți de la viitorul buget pentru ca cât mai multe comunități românești să beneficieze de o astfel de schimbare?
Victor Negrescu: În primul rând, mă bucur să avem ocazia aici, la Alba Iulia, să vorbim despre bani europeni, să planificăm viitorul exercițiu financiar, dar în același timp să ne asigurăm că terminăm actual exercițiu financiar cu brio. Și în sensul acesta trebuie să finalizăm până la finalul lunii august planul național de redresare și reziliență, dar în același timp suntem pe ultima 100m în ceea ce înseamnă acest ciclu financiar și în contextul acesta este evident că fondurile europene au schimbat fața României în bine și trebuie să ne asigurăm că în continuare, profitând de aceste oportunități financiare, dezvoltăm România.
Sonia Teodoriu, jurnalistă Euronews: Ce am învățat? Pentru că România e de aproape 20 de ani în Uniunea Europeană, nu mai suntem chiar noi la absorbția fondurilor europene. Cu ce plecăm înainte la drum în următorul exercițiu financiar?
Victor Negrescu: Dacă e să ne uităm la cifre, România are un sol pozitiv în relația cu Uniunea Europeană. Am avut o contribuție de aproximativ 30 de miliarde de euro, dar am primit peste 100 de miliarde de euro și este crucial pentru noi să folosim aceste resurse financiare pentru proiecte care generează valoare adăugată, proiecte care au un efect multiplicator în comunități și în economia locală și națională. Și în sensul acesta noi trebuie să ne pregătim și pentru viitoarele apeluri, care vor presupune o axă mai degrabă de competitivitate. Asta înseamnă că REIS venim cu proiecte de anvergură europeană, proiecte mari, proiecte care pot dezvolta o regiune. Noi încercăm tocmai să punem în jurul aceleiași mese oameni care au această ambiție ca România să fie un jucător, ca România, să construiască proiecte mult mai sustenabile, nu doar să bifăm un drum asfaltat sau, eventual, o sală. Și într-adevăr, să construim proiecte care generează venituri suplimentare, care creează locuri de muncă, care la rândul lor, aduc mai mult pentru bugetele locale, în așa fel încât proiectele cu finanțare europeană să genereze alte proiecte finanțate pe plan local din bugetul comunității.
