Summitul G7 desfășurat în Canada a fost umbrit de dezacordurile privind poziția față de Moscova, în special din cauza refuzului Statelor Unite, conduse de Donald Trump, de a susține o declarație comună mai fermă legată de conflictul din Ucraina.
Cei șase parteneri ai Americii din cadrul reuniunii internaționale – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Marea Britanie – au agreat un mesaj puternic împotriva Kremlinului. Totuși, pentru ca o poziție oficială să fie adoptată de întregul grup, era nevoie de consens, iar Washingtonul a refuzat, invocând nevoia de a păstra deschise canale de discuție cu Rusia, potrivit unui oficial canadian.
Gazda evenimentului, prim-ministrul canadian Mark Carney, a admis că unii participanți și-ar fi dorit o linie mai dură, dar a subliniat că există o înțelegere comună privind menținerea presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin măsuri economice restrictive.
Situația din Ucraina fusese planificată ca un subiect central al summitului, la care a fost prezent și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Acesta a dorit să obțină sprijin suplimentar pentru țara sa, dar discuțiile au fost acaparate de tensiunile în creștere din Orientul Mijlociu.
Zelenski nu a reușit să discute direct cu liderul american, care a părăsit întâlnirea mai devreme decât era prevăzut. Totuși, liderul ucrainean a avut convorbiri cu ceilalți șefi de stat, la scurt timp după un atac sever asupra capitalei ucrainene, eveniment ce a servit drept argument suplimentar pentru a cere susținere internațională mai consistentă.
El a declarat că Ucraina este deschisă la discuții pentru a opri confruntările armate, însă are nevoie de sprijin și presiune din partea comunității internaționale asupra Moscovei pentru ca acest lucru să fie posibil.
Ottawa a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina
În sprijinul Kievului, Ottawa a anunțat un nou pachet de sprijin militar în valoare de peste un miliard de euro, incluzând echipamente precum drone și transportoare blindate. Totodată, Canada s-a raliat Regatului Unit în înăsprirea restricțiilor impuse vaselor maritime implicate în ocolirea embargourilor impuse exporturilor rusești de petrol.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că noile sancțiuni vizează reducerea capacității Federației Ruse de a finanța acțiunile sale armate în Ucraina.
În contrast, liderul american și-a exprimat rezervele față de ideea introducerii unor noi penalități, afirmând că acestea ar putea afecta grav economia SUA.
Un diplomat al unui stat membru G7, sub protecția anonimatului, a remarcat că absența președintelui american face ca discuțiile să fie mai puțin tensionate, dar și cu un impact diminuat, dat fiind rolul dominant al Washingtonului pe scena globală.
În plus, liderii prezenți sperau să tempereze politicile comerciale agresive promovate de Trump, care a impus tarife majorate pentru numeroase produse străine și a amenințat cu taxe și mai mari.
La întoarcerea sa în SUA, Trump a criticat propunerile europene privind comerțul internațional, spunând că, în lipsa unui acord favorabil, partenerii vor fi obligați să se conformeze cerințelor americane. L-a atacat verbal și pe Emmanuel Macron, pe care l-a acuzat că s-a exprimat în mod nejustificat în privința relațiilor tensionate dintre Washington și Teheran.
Ajuns în capitala federală, liderul de la Casa Albă a adoptat o poziție și mai dură, solicitând ca autoritățile iraniene să accepte toate condițiile impuse de SUA fără negocieri. Președintele Franței a avertizat că orice tentativă de răsturnare a guvernului iranian printr-o intervenție ar putea arunca țara într-un haos total.
