Polarizarea în România între regiunile bogate și sărace este mai mare decat în alte state europene, spune comisarul european Roxana Minzatu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Euronews România. Zeci de miliarde de euro din fonduri UE sunt pompați în România tocmai pentru reducerea acestor decalaje, adaugă Mînzatu.
Doar în exercițiul financiar 2021-2027, intră în România nu mai puțin de 7 miliarde de euro numai din fondul social european, gestionat de Roxana Mînzatu.
Deși România ocupă locul trei în UE la risc de sărăcie și excluziune socială, există diferențe majore între regiuni. București-Ilfov are unul dintre cele mai scăzute riscuri din Uniune, în timp ce alte zone ale țării se confruntă cu dificultăți severe.
„Este o polarizare în interiorul statelor membre, nu doar în România, între regiuni foarte dezvoltate și regiuni cu sărăcie uneori chiar extremă. România are o polarizare mai mare într-adevăr, și aici este până la urmă și motivul pentru care România primește aceste fonduri europene, această politică de coeziune care face ca în anumite state membre, nu toate, dar mai ales cele care au aderat după 2004, după 2007 în cazul României, să intre zeci și zeci de miliarde de euro tocmai pentru a recupera aceste decalaje de dezvoltare. Dacă vă vorbesc de misiunea mea, eu gestionez, printre altele, și acest fond social european, parte din politica de coeziune, un fond care în România înseamnă aproape 7 miliarde de euro doar pentru bugetul actual 2021-2027, deci 7 miliarde de euro care intră în educația României și asta înseamnă, vă dau doar câteva exemple, programe de combatere a abandonului școlar, masă caldă, formarea profesorilor, școală după școală, after school, sprijin foarte concret în educație, dar și în programe antisărăcie”, a declarat Roxana Mînzatu.
Sprijin pentru categoriile vulnerabile
Roxana Mînzatu a subliniat că fondurile europene sunt folosite pentru a susține direct persoanele aflate în dificultate, prin măsuri precum acordarea de trusouri pentru nou-născuți, ajutoare punctuale pentru cei afectați de inflație și distribuirea periodică de alimente către categoriile vulnerabile.
„Și aici vorbim de sprijin pentru persoanele vulnerabile, mămicile care primesc un trusou pentru nou-născut sau am avut într-adevăr, și ajutor de tipuri one-off pe care le-am susținut din fonduri europene, atât cât cât a permis un anumit plafon, sprijin pentru persoanele vulnerabile care au fost afectate de inflație sau aceste ajutoare alimentare care au venit periodic către categoriile vulnerabile. Șomerii de orice vârstă au putut fi sprijiniți cu fonduri europene fie prin cursuri, formare, calificare, dar și angajatorii lor, prin subvenționarea costurilor salariale, parțial sau integral, pentru locurile de muncă create pentru aceste persoane, stagii de practică pentru elevi și studenți finanțate din Fondul Social European, programe de screening medical, adică analize gratuite pentru anumite afecțiuni preponderente în România, oncologice sau de alt tip, care au fost susținute și sunt în continuare susținute cu fonduri europene, formarea medicilor, fondul social european”, a spus Mînzatu.
Reducerea decalajelor dintre regiuni
Roxana Mînzatu a explicat că aceste măsuri reprezintă doar o parte din politicile sociale finanțate din fonduri europene în România, toate având un obiectiv comun: diminuarea diferențelor de nivel de trai dintre regiuni.
„Asta înseamnă așa doar în linii foarte mari, câteva direcții ale politicilor sociale pe care le finanțăm cu acești bani europeni și în România și ele sunt menite până la urmă să sprijine această diferență sau să reducă această diferență de standard de viață între regiunile, poate din zona estică sau și din zona sudică și regiuni ca București-Ilfov”, a mai spus Roxana Mînzatu.
