România își crește capacitatea de apărare împotriva dronelor rusești și are și legislația pentru a o face, a declarat Oana Țoiu într-un interviu exclusiv pentru Euronews. Ministrul de Externe a subliniat că țara noastră trebuie să devină o democrație mai puternică pentru a contracara războiul hibrid rusesc. Și asta, pentru că atacurile Moscovei se duc intens pe terenul informațional.
Oana Țoiu, ministrul de Externe al României: „Suntem o țară sigură pentru că avem propria noastră capacitate de apărare, dar și pentru că forțele aliate sunt prezente în România. Dar am fost aici împreună cu ministrul nostru al Apărării, domnul Ionuț Moșteanu Moshtanu, de partea sa, alături de ceilalți miniștri și în format NATO, lucrează la pregătirea și creșterea capacității noastre militare. Din partea noastră, chiar și în cadrul evenimentelor din societatea civilă, cum a fost recent cel organizat de Friends of Europe și Fundația Jacques Delor, lucrăm la reziliența societală. Ce vreau să spun prin asta este că, chiar dacă publicul larg a observat, în general, incursiunile efective în spațiul nostru aerian și în cel al altor țări ale dronelor rusești, acestea au fost întotdeauna însoțite de campanii de dezinformare, de încercarea Rusiei de a ne testa democrația în spațiile noastre informaționale, pentru a încerca, de asemenea, să schimbe narațiunea în jurul acestor incursiuni.”
România are acum și instrumentele pentru a contracara incursiunile aparatelor de zbor rusești, dacă acestea încalcă spațiul nostru aerian, a notat Oana Țoiu.
Oana Țoiu, ministrul de Externe al României: „Am modificat recent legislația, astfel încât să permitem piloților avioanelor care urmăresc dronele să tragă, dacă este cazul. De asemenea, am modificat legislația, astfel încât să permitem diferitelor sisteme de apărare antiaeriană să le doboare, dacă este necesar. De fapt, în cazul recentei incursiuni a dronelor, ministrul Apărării a dat aprobarea pentru doborârea acestora. Întotdeauna este însă o chestiune de evaluare a riscului ca doborârea dronei să nu creeze mai multe riscuri la sol decât riscul potențial reprezentat de dronă în sine. Dar avem capacitatea, voința politică și puterea de decizie. Dacă putem contribui la diminuarea riscurilor create pe teritoriul Ucrainei, vom contribui și la acest lucru, asigurându-ne că, dacă vor intra pe teritoriul nostru, suntem pregătiți să ne folosim capacitatea pentru a le elimina.”
Parteneriate regionale pentru capabilități defensive
România și Ucraina lucrează împreună la dezvoltarea de drone defensive, atât prin inițiative guvernamentale, cât și prin proiecte private sprijinite de investiții americane. Țara noastră vrea nu doar să-și întărească propria apărare, ci și să creeze o ofertă comună pentru aliații europeni.
Oana Țoiu, ministrul de Externe al României: „Avem deja proiecte româno-ucrainene care testează drone folosind cunoștințe comune. Dorim să continuăm cu și mai multe proiecte, astfel încât să putem oferi aceste produse și altor state.”
Ministrul român de externe atrage atenția că Rusia nu duce doar un război militar, ci și unul informațional. De aceea, România trebuie să devină o democrație mai rezistentă în fața manipulării și a propagandei externe.
Oana Țoiu, ministrul de Externe al României: „Incursiunile aeriene sunt dublate de campanii de dezinformare. Rusia testează democrația noastră și încearcă să schimbe narațiunea în spațiul informațional.”
Ea a precizat că autoritățile române și europene împărtășesc constant informațiile și lecțiile învățate pentru a contracara aceste influențe.
„Amenințările nu dispar, dar putem deveni mai puternici ca societate dacă învățăm să le recunoaștem și să le respingem”, a adăugat ministrul.
Angajamente europene și reforma procesului decizional
România susține accelerarea procesului de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina, bazat pe merite și reforme. Țoiu consideră că blocarea deciziilor europene de către un singur stat membru reprezintă un obstacol în calea extinderii.
Oana Țoiu, ministrul de Externe al României: „Nu este corect ca voința a 26 de state să fie blocată de un singur vot. Trebuie să acționăm mai rapid și să nu împiedicăm țările care își îndeplinesc criteriile.”
Ea a subliniat că România va pleda în Consiliul European pentru deblocarea proceselor de extindere și pentru reformarea mecanismelor de decizie, astfel încât Uniunea Europeană să rămână „unită, eficientă și capabilă să acționeze în fața amenințărilor externe.”
