Blocaj și după renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă la Bruxelles. Reprezentanții Comisiei Europene nu au fost de acord cu eliminarea proiectelor de investiții deja finantațe care nu au fost implementate la nivelul cerut până în prezent.
Nici pe cererea de plată numărul 3 pe care avem blocați aproape un miliard de euro, nu s-au înregistrat progrese, iar România riscă să piardă între șapte și zece miliarde de euro.
Delegația românească prezentă la Bruxelles în aceste zile a încercat să treacă pe zona de grant din PNRR programul „Valul renovării” în valoare de două miliarde de euro pentru ca să nu ne împrumutăm și să plătim și dobânzi pentru acești bani. De asemenea, au încercat să înlocuiască investițiile deja finanțare din PNRR, dar care nu au un grad de maturitate de până la 50% cu proiecte naționale din programul Anghel Saligny deja bugetate de la stat, pentru apă, canal, gaze și drumuri județene și comunale.
Surse politice au precizat pentru Euronews România că s-a înregistrat un eșec pe toată linia deoarece, până în momentul de față, nu s-a ajuns la un acord pentru că autoritățile de la Bruxelles nu au fost de acord cu această propunere de a păstra în PNRR investițiile din împrumut care au un progres fizic sub 50%. Acest lucru înseamnă că în cazul în care nu se va ajunge la un acord în perioada următoare, România riscă să piardă între 7,5 până la 10 miliarde de euro.
În prezent, România are foarte multe proiecte de investiții care nu au nivel de implementare atât de ridicat pe cât s-ar dori, iar dacă acest lucru rămâne la fel până în data de 31 august 2026, când se finalizează toată finanțare pe PNRR, riscă să dăm banii înapoi și să plătim penalități de ordinul miliardelor de euro.
Progrese nu s-au înregistrat nici pe discuțiile legate de cererea de plată numărul trei. Exită trei jaloane care au provocat probleme autorităților de la București. Nu au fost îndeplinite și avem suspendate plâți în valoare de peste 900 de milioane de euro, cât reprezintă valoarea acestor jaloane care se referă atât la necesitatea impunerii unei reforme a pensiilor speciale în domeniul magistraților, cât și de a se veni cu soluții de depolitizare a consiliilor de administrație ale companiilor de stat și de a veni cu o nouă procedură de selecție pentru conducerea AMEPIP, structura înființată în subordinea Guvernului pentru a monitoriza activitatea și nivelul de performanță al acestor companii de stat.
Drept urmare, această delegație se va întoarce cu mâna goală la București. Va urma o discuție cu șeful Guvernului interimar și o informare a președintelui interimar Ilie Bolojan la începutul săptămânii viitoare.
