Drone românești cu inteligență artificială, testate pe frontul din Ucraina. Cum vrea un IT-ist să revoluționeze piața europeană a dronelor militare

Un IT-ist român din Galați își propune să revoluționeze piața de drone militare din Europa. Bogdan Ochiană a fondat o companie care va fabrică „roiuri de drone”, adică aparate de zbor care comunică între ele, astfel încât un operator să poată controla sute sau chiar o mie de drone.

Pe ultimii 20 de ani i-a petrecut în afara țării, a studiat în SUA, Elveția și Taiwan, iar înainte să investească în compania de drone, a avut afaceri în Statele Unite și Germania, unde „și-am făcut foarte multe conexiuni în industria de acolo, necesare pentru a obține finanțare”.

Drone românești testate pe frontul din Ucraina, fără GPS și sub bruiaj intens

Din lipsă de specialiști și oportunități limitate la noi în țară, firma are sediul central în Polonia, iar în Valencia este centrul de cercetare.

Bogdan Ochiană: „Pentru mine și, cred, pentru toți din Europa, avem nevoie să facem acest lucru. Nu putem avea o viață bună și de succes fără să ne putem apăra”.

În imagini, vedem mai multe drone care comunică între ele, cu ajutorul inteligenței artificiale, fără a fi controlate, una câte una, de către oameni. Conflictul din Ucraina a devenit de mult un război al dronelor, iar viitorul este al „roiurilor de drone”, spun experții care analizează modul în care războiul cu drone remodelează securitatea globală.

Firma producătoare are ADN românesc. Bogdan Ochiană este acționar majoritar, iar polonezul Sebastian Straube a fost cooptat ca partener. Bogdan își propune ca, de anul viitor, să fabrice în România, la Brașov, primele 600 de drone militare, după un concept creat chiar de compania sa.

Roiuri de drone cu inteligență artificială

Bogdan Ochiană: „Sunt mult mai ieftine decât competiția noastră din Germania sau America. Poate puțin mai scumpe decât cele ucrainene, diferența fiind în tehnologie. Am încercat să schimbăm dinamica: nu vindem o dronă, vindem o platformă care se poate extinde până la 50 de drone și care poate fi pilotată de un singur operator militar. Asta schimbă complet jocul, schimbă procentajul de succes al misiunii.

Am făcut primele prototipuri, am mers în Ucraina, am testat. Am descoperit că 90% din ce am făcut noi a fost greșit și am avut apoi o perioadă de un an în care am refăcut totul de la zero, că ce făcusem noi nu se aliniase cu Ucraina. În Ucraina, se poate testa ușor, fără GPS și cu bruiere radio intensivă. În Europa, durează 6 sau 9 luni, pentru că este ilegal ca noi să bruiem GPS sau radio.

Imaginați-vă că, în viitor, o să avem milioane de drone apărând flancul estic. Deja sunt milioane de drone în Ucraina. Anul acesta, ei produc cinci milioane. Nu avem milioane de piloți, durează mult și, de multe ori, nu avem oamenii necesari. Am luat perspectiva că un singur om poate pilota o sută sau o mie de drone și toate investițiile au fost pentru ca o persoană să controleze multe drone. Nu sunt foarte multe - una sau două în Ucraina - care investesc în roiuri de drone, dar nu la număr foarte mare.

În viitor, aceste drone trebuie să navigheze singure, să identifice țintele sigure și să își completeze misiunea singure, fără nicio interacțiune din partea umană”.

Mai multe oportunități în afara țării. Compania de drone are sediul principal în Polonia

Compania, premiată în această toamnă cu 6,5 milioane de euro de un fond american, are sediul principal în Polonia, iar de activitatea de cercetare se ocupă ingineri spanioli. Polonia, unde „mediul de afaceri este exceptional” – spune Ochiană - investește 4,7% din PIB în industria de apărare și a creat o nouă divizie specializată în operarea dronelor.

Armata română încă nu are o unitatea specializată exclusiv pe aparatele de zbor fără pilot. Sunt însă structuri militare care au în dotare drone de atac de tip Bayraktar și drone de recunoaștere.

Bogdan Ochiană: „Cea mai mare problemă a fost de resursă umană. Eu am început pe partea de software. Avem în România talent pe inteligență artificială, aici nu a fost nicio problemă. Dar când a trebuit să investim în ingineri electroniști, de aerospace, cei care construiesc fizic drona, a trebuit să îi găsesc în alte țări, ca Spania, Polonia sau Ucraina.

Sunt mai mulți factori. Spania și Polonia sunt mai mari ca noi, au industrie specializată și în agricultură, și în drone militare. Ce am descoperit în Spania, în Valencia? Sunt vreo 10–20 de firme care se ocupă cu crearea componentelor și angajează sute de ingineri specializați în această arie. Câteva dintre companii lucrează și cu armata. A fost mai ușor pentru noi să angajăm de acolo. Nu că nu am vrut să angajăm în România, dar nu există acest profil cu peste zece ani de experiență”

Compania a câștigat, în aprilie, în Cracovia, în cadrul European Defence Agency, un premiu de cel mai inovativ startup din industria de apărare.

Bogdan Ochiană: Polonia investește acum 4.7% din PIB în armată și au creat o nouă divizie a armatei specializată numai pe drone. Înseamnă pentru noi posibilitatea să dăm dronele armatei și să obținem feedback de la ei, pentru a îmbunătăți platforma noastră și pentru a vinde armatei poloneze. Ei vor ca aceste drone să fie produse local în Polonia."

Reporter: „Știți sigur că veți vinde drone armatei poloneze?”

Bogdan Ochiană: „Suntem în discuții momentan, suntem încă în procesul de licențiere de producție militară și export militar. Industria de drone în Uniunea Europeană este foarte fragmentată, mai spune antreprenorul român. Fiecare țară își construiește un fel de eroi locali.

Germania are câteva companii foarte mari care au primit finanțări între 100 de milioane și 600 de milioane de euro, chiar dacă au doi-trei ani vechime. În Franța și Anglia, imilar. Aceste guverne au identificat acești eroi locali și le-au dat contracte înainte ca produsele să fie finalizate. Și pentru fiecare euro în contract de la guvern, aceste firme au obținut peste zece euro prin fonduri de investiții. Un model preluat din SUA și multe firme din Europa. Franța, Anglia, Germania au preluat acest model și asta încercăm și noi să facem, dar în Europa de Est”.

Reporter: „V-ați uitat la ce fac chinezii, coreenii, pe piața dronelor militare?”

Bogdan Ochiană: „Toate sunt conectate, tehnologia nu mai e ceva revoluționar. Tehnologia a ajuns la un nivel de maturitate. Acum, problema e la capabilitățile de producție, lanțul de aprovizionare, cum creezi procesele necesare pentru a scala masiv. Vine conceptul nostru de micromanufacturare, de a crea microfabrici, de a produce 400 până la 600, 700 de drone, și care pot fi construite în două-trei luni și imediat începe producția. Și aici e cheia succesului în viitor. Nu e problema de a avea cea mai înaltă tehnologie - americanii o au deja - ci de a construi masiv și la un preț care e mai mic decât al adversarilor noștri.”

Reporter: „Ce spuneți despre concurența din România?”

Bogdan Ochiană: „Nu e semnificativă. Ne bucurăm de orice creștere a ecosistemului din România. Problema pe care încercăm să o rezolvăm e extraordinar de complexă. Cu cât sunt mai multe firme, cu atât sunt șanse mai mari de reușită pentru toate firmele. E despre a crea un ecosistem. Eu sunt deschis să creștem ecosistemul de apărare din România”.

Inovație pentru a nu fi dependenți de componente electronice din China

Cea mai mare provocare nu este pe câmpul de luptă, ci în lanțul de aprovizionare pentru piesele din interiorul dronei. Accesul la componente electronice, unde China domină producția.

Bogan Ochiană: „Momentan, la partea de inteligență artificială, foarte multe firme folosesc tehnologii pe care nu le poți cumpăra cu miile. Fac prototipuri, dar când trebuie să producă zece mii de drone, trebuie să aștepte doi ani pentru cipuri.

Dificultatea de a crea drone nu e doar în tehnologie și software, este în lanțul de aprovizionare. Trebuie să vezi cine fabrică și să ai redundanță la fiecare furnizor, să ai încă unul care fabrică același lucru. Ce se întâmplă de multe ori? Se folosește un microcip foarte avansat, pentru a atinge un obiectiv mai redus.

Noi știm ce este făcut și am optimizat fiecare componentă din lanțul de aprovizionare să atingă numai acest obiectiv. Asta înseamnă că nu avem nevoie de cele mai avansate microcipuri pentru a ne atinge obiectivul. Asta scade dramatic prețul și ne permite să avem microcipuri în cantități mult mai mari și să scalăm la mii de drone când va fi necesar”

La noi în țară, producția de drone a început la Uzina Carfil din Brașov, o companie românească, care se folosește de tehnologie americană pentru a produce anual 3.600 de drone civile și militare.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE

Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5