Procurorii DIICOT susțin în referat că persoanele cazate în centrele controlate de Viorel Pașca erau izolate de familie și de persoanele apropiate.
DIICOT spune despre Pașca Viorel că este liderul unei organizații criminale, care datează din anul 2020.
Potrivit referatului, „de observat că inclusiv în ipoteza în care beneficiarii ar avea familie/persoane apropiate, le este restricționat atât dreptul la vizită, cât și dreptul de a menține legătura cu aparținătorii/persoane apropiate”.
„Din momentul ce el va veni aici, dumneavoastră nu veți putea lua niciodată legătura cu dânsu”
În același document este redată și o interceptare: „Da, din momentul ce el va veni aici, dumneavoastră nu veți putea lua niciodată legătura cu dânsu. Doamne ferește, în cazu decesului nu vă anunță nimeni.”
Anchetatorii susțin că sumele primite cu titlu de ajutor de înmormântare nu ar fi fost utilizate în scopul declarat.
Ajutoarele de înmormântare nu erau folosite pentru funeralii
„Cu toate acestea, se reține că sumele primite cu titlu de ajutor de înmormântare nu erau efectiv folosite în acest scop, ci tot în interesul propriu al membrilor grupului infracțional organizat.”
Potrivit procurorilor, sicriele cumpărate erau folosite doar în cazul beneficiarilor care mureau în spital, „pentru a păstra aparența unei înhumări decente”.
Referatul consemnează declarația unui martor: „Știu din discuțiile cu Ramona sicriele achiziționate nu erau neapărat utilizate pentru persoana respectivă, cât erau păstrate și utilizate la nevoie, când persoana deceda la spital și trebuia preluată de acolo cu sicriul. Restul erau înmormântați în niște scânduri de lemn, bătute cu cuie, în formă de sicriu și înmormântați în ele. Nu știu dacă acestea erau gata făcute sau erau făcute când deceda o persoană.”
Pacient cu cancer în fază terminală ar fi fost lăsat fără morfină
Referatul descrie și o convorbire a unui martor din 23 noiembrie 2025 cu Viorel Pașca.
Potrivit procurorilor, într-una dintre case era cazată o persoană diagnosticată cu cancer în fază terminală, externată din spital cu tratament pe bază de morfină injectabilă.
Femeia ar fi informat personalul spitalului că în centru nu va fi administrată morfina injectabilă, iar pacientului i-au fost prescrise ulterior comprimate de morfină.
Cu toate acestea, procurorii susțin că nici tratamentul prescris nu ar fi fost administrat.
Interceptarea redată în referat consemnează: „Omul nu mai poate de durere că e în metastaze. Și acuma-mi zice că ele nu i-o dat, că o avut câteva pastile și ele nu i-a decât numa ceva de durere, păi n-are niciun efect la el, de săptămâni întregi ele nu-i dau morfină.”
Bolnavii ar fi fost îngrijiți de alți pacienți și tratați fără prescripție medicală
Procurorii susțin că cercetările au relevat situații în care persoane cazate în centre îi îngrijeau pe alți beneficiari.
Într-o interceptare din 22 noiembrie 2025, o femeie relatează situația unui pacient:
„Are infecție foarte mare la picior, dar faza care îi, că cineva i-o dat un ciorap, nu știu cine i-o dat un ciorap, i-o îndesat ceva, un coleg de cameră de-al lui, i-o îndesat pe picior și efectiv l-o tăiat și faza e că e atât de umflat și de roșu, e până sus și sus, mai sus de genunchi are niște pete așa roșii cumva și umflate.”
Ulterior, aceeași persoană explică faptul că i-a aplicat pacientului un ciorap compresiv și i-a administrat antibiotic, interesându-se de doza de amoxicilină care ar putea fi administrată zilnic.
Procurorii concluzionează că discuția „relevă nu doar faptul că persoanele adăpostite nu sunt tratate corespunzător afecțiunii și nu beneficiază de îngrijire medicală de specialitate (...), le sunt administrate antibiotic, fără să existe diagnostic și prescripție medicală, dozele de antibiotic fiind stabilite aleatoriu, în funcție de aprecierile persoanelor care se ocupă de îngrijirea acestora”.
Un beneficiar compara centrul cu o „pușcărie”
Procurorii consideră relevantă și o conversație privind un beneficiar adus din București și cazat în locația din Incești.
Potrivit referatului, acesta ar fi spus că, dacă ar avea un telefon, ar chema televiziunea deoarece locul în care este cazat este „pușcărie”.
Anchetatorii arată că beneficiarul asimila regulile extrem de restrictive cu cele dintr-un loc de detenție.
În aceeași discuție se menționează că persoana respectivă nu ar fi primit medicația necesară, deși suferea de dureri puternice după amputarea unui picior.
„Dacă aș avea telefon, aș chema televiziunea. Aici e pușcărie”
Procurorii consideră relevantă o conversație privind un beneficiar cazat în locația din Incești, adus din București.
Potrivit referatului, beneficiarul ar fi spus că, dacă ar avea un telefon, ar chema televiziunea deoarece locul în care este cazat este „pușcărie”, apreciind că regulile impuse sunt similare celor dintr-un loc de detenție.
Anchetatorii mai susțin că persoana respectivă nu primea medicația necesară, deși suferea de dureri puternice după amputarea unui picior.
Referatul redă și o interceptare din 2 februarie 2026, o dicuție despre un beneficiar.
Potrivit procurorilor, conversația confirmă că acesta ar fi fost victima unei agresiuni fizice, fiind lovit de unul dintre colegii de cameră. La momentul discuției, se afirmă că starea acestuia se agravase, spunând că pacientul ar fi în comă și că nu mai are nicio șansă de supraviețuire.
Fără apeluri la 112
DIICOT notează că, în conversație, nimeni nu pune în discuție sesizarea Poliției sau apelarea serviciului de urgență 112 pentru acordarea de îngrijiri medicale, iar șansele de supraviețuire ale victimei sunt evaluate de persoane fără pregătire medicală.
