Sute de bătrâni și oameni vulnerabili au fost exploatați pentru bani de o grupare organizată, care acționa sub paravanul unei asociații caritabile. Potrivit DIICOT, peste 2.200 de persoane vulnerabile au trecut prin centrele controlate de grupare în ultimii 6 ani, 401 au murit, iar alte 413 au fost găsite în timpul perchezițiilor de astăzi. Anchetatorii susțin că victimele erau exploatate pentru bani, iar persoanele decedate ar fi fost îngropate pe un teren din apropierea unui cimitir.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: Nu avem un cadru legislativ - și asta este paradoxal - în care persoane fizice, pur și simplu, țin în custodie persoane vulnerabile
În direct la Euronews România, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a declarat că au fost identificate „în toată țara 224 de locuri” pe care autoritățile la au la dispoziție pentru relocarea persoanelor vulnerabile.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: Prioritatea este că preluăm aceste persoane care au fost identificate ca fiind în aceste imobile cu servicii nelicențiate, neacreditate. Niște lucruri care sunt complet în afara cadrului legal.
În iulie 2025, a fost o acțiune a corpului de control al ministrului Muncii de la data respectivă care a sesizat Parchetul pe acest subiect. Atunci era scandalul cu șapte persoane care fuseseră preluate din spitalul Mehedinți și lăsate apoi în stradă. Cele două sunt legate. De atunci, s-a inițiat această anchetă penală pe care DIICOT-ul a preluat-o și azi a avut aceste deznodământ.
Din perspectiva noastră, a Ministerului Muncii, protecția oamenilor și relocarea lor în condiții de siguranță este o prioritate.
Întrebat de ce Ministerul Muncii nu a luat măsuri în perioada 2020-2026, când au fost anchetate neregulile, Dragoș Pîslaru a invocat lipsa legislației.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: O problemă a fost că avem legislație care să îmi permită amendarea și stoparea serviciului atunci când avem persoane juridice care prestează servicii ilegale, dar nu avem un cadru legislativ - și asta este paradoxal - în care persoane fizice, pur și simplu, țin în custodie persoane vulnerabile pe care le îngrijesc.
Este o problemă pe care am sesizat-o în raportul corpului de control de anul trecut. Dacă este o persoană fizică și spune că e casa lui personală, se pare că nu avem pârghii decât prin zona de Poliție, procuratură.
Recunosc că sunt destul de surprins că deși niște ani de zile se știa de această vulnerabilitate, nu a existat nicio măsură în acest sens. Anul trecut, am constatat că au fost sesizate și aceste acțiuni suspecte care țin de modificarea legislației.
Dragoș Pîslaru: Este o problemă dacă acele rapoarte sesizau astfel de situații și nu au fost luate măsurile necesare la momentul oportun
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: Astăzi am vorbit cu niște avertizori de integritate din zona societății civile. Am cerut rapoartele inspecției sociale, tocmai pentru ca să văd dacă lucrurile acestea au fost verificate sau chiar se cunoșteau.
Este o problemă dacă acele rapoarte sesizau astfel de situații și nu au fost luate măsurile necesare la momentul oportun.
Din ce am înțeles de la avertizorii de integritate, au fost situații în care persoane care erau în vulnerabilitate au fost trimise într-un mod mai mult sau mai puțin formal, adică fără acte, fără nimic, către aceste persoane fizice care derulau această activitate ilegal. Până să parcurg personal aceste rapoarte, nu am o dovadă că aceste lucruri au fost sesizate în trecut sau că informația se confirmă.
Reacția mea este clară și fermă, în condițiile în care aceste lucruri s-au întâmplat sau au fost deja știute și nu au fost măsuri luate, există o responsabilitate inclusiv în instituțiile care țin de Ministerul Muncii. Ceea ce sper este ca aceste lucruri să rămână de domeniul trecutului.
Pe termen scurt, preocuparea este să avem grijă de cele 414, dintre care 200 și ceva sunt persoane cu dizabilități.
Persoanele vulnerabile, evaluate pentru relocare
Alexandra Zară de la ANPDPD (Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități) este la locația vizată de ancheta procurorilor. Ea a precizat pentru Euronews România că echipe multidisciplinare evaluează fiecare caz pentru a stabili ce tip de sprijin și ce servicii sociale sunt necesare.
Alexandra Zară a atras atenția că spațiile în care au fost găsite aceste persoane nu sunt centre rezidențiale licențiate pentru furnizarea de servicii sociale. Ea a explicat că este vorba despre forme de găzduire care nu sunt administrate de furnizori acreditați, aspect care limitează posibilitățile de intervenție ale autorităților competente.
Euronews România: Ce ați găsit la fața locului?
Alexandra Zară, ANPDPD: „În calitate de reprezentant al ANPDPD, mă aflu aici la solicitarea polițiștilor și procurorilor care se ocupă de acest dosar, iar rolul meu în această poveste este de a asigura condiții de siguranță și demnitate, relocarea persoanelor cu dizabilități, care au nevoie de servicii sociale. Ceea ce vă pot spune eu este care este rolul ANPDPD aici și al Ministerului Muncii, inclusiv faptul că la nivelul Ministerului Muncii a fost constituită o celulă de criză cu imlicarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecții Sociale, a ANPDPD desigur și a Direcției Generale de Asistență Socială, tocmai în vederea găsirii celei mai bune soluții pentru persoanele care sunt identiifcate aici și care au nevoie de furnizarea unor servicii sociale de calitate.”
Euronews România: Care sunt soluțiile identificate până în acest moment?
Alexandra Zară, ANPDPD: „Pe măsură ce se realizează trierea la fața locului, triere care este realizată de un nucleu format din medici, psihologi și alt personal de specialitate, noi identificăm locurile potrivite în serviciile sociale care sunt destinate atât persoanelor adulte cu dizabilități, dar și altor categorii vulnerabile, tocmai pentru că înțelegem din triajul de la fața locului că există și alte categorii vulnerabile, nu numai persoane cu dizabilități.”
Euronews România: Câte persoane vor fi relocate?
Alexandra Zară, ANPDPD: „Nu vă pot spune cu exactitate pentru că în continuare persoanele sunt în identificare și în funcție de nevoiel care vor fi stabilite de echipa pluridisciplinară o să vă putem spune la finalul zilei și câte persoane au fost relocate și unde.”
Celulă de criză la Ministerul Muncii după descoperirea cazului din Bihor
Ministerul Muncii a transmis că a activat o celulă de criză în urma acțiunilor desfășurate de DIICOT în județul Bihor.
„Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a luat act de comunicatul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) privind perchezițiile desfășurate în această dimineață în județul Bihor, la mai multe imobile în care sunt găzduite persoane aflate în situații de vulnerabilitate.
Ca reacție imediată, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a convocat o celulă de criză, din care fac parte conducerea ministerului, secretarul de stat cu atribuții în domeniu, reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), precum și Corpul de control al ministrului”, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii.
Ministerul Muncii: Viorel Pașca, patronul azilelor, nu are acreditare și nici servicii sociale licențiate
„Președinta ANPDPD, Alexandra Zară, se află deja în județul Bihor și sprijină autoritățile locale în identificarea unor soluții de cazare și îngrijire adecvate, în funcție de nevoile fiecărei persoane.
Totodată, ministrul a luat legătura cu autoritățile județene pentru a asigura relocarea în siguranță a persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate și a dispus mobilizarea de urgență a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor și a Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor, astfel încât echipele de specialiști să fie prezente în teren și să acorde tot sprijinul necesar.
Precizăm că Viorel Pașca nu are acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru activități de servicii sociale în imobilele în care găzduia aceste persoane.
MMMFTS și autoritățile locale caută soluții rapide pentru relocare”, a mai transmis Ministerul Muncii.
DIICOT descrie mecanismul prin care acționa gruparea
Nu mai puțin de 401 de oameni au fost îngropați pe un teren deținut de grupare, cu scopul de a fi încasate ajutoarele de înmormântare, a declarat Mihaela Melconian, purtătoarea de cuvânt a DIICOT.
„Investigațiile au relevat faptul că persoanele vătămate care au decedat în spațiile deținute de către grupul infracțional au fost înhumate pe un teren aflat în apropierea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de membrii grupării.
Prin mecanismul infracțional, prejudiciul este de peste 13 milioane de lei, reprezentând fonduri și venituri deturnate de la destinația lor legală și utilizată în interesul grupului”, a declarat Melconian.
Medicamente administrate bătrânilor vulnerabili de persoane care nu știau să citească sau să scrie
„Exploatarea ascunde în spatele compasiunii, a filantropiei și a unei aparente activități de ajutoare această formă de exploatare.
Una dintre cele mai grave aspecte evidențiate de anchetă privește modul în care au acordat îngrijirile medicale. Din cercetările efectuate până în acest moment, rezultă că numeroase nu au beneficiat de tratament și îngrijire adecvată afecțiunilor pe care le sufereau, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos era administrat de cele mai multe ori fără indicații medicale de către persoane necalificate sau calificate insuficient.
Ancheta a evidențiat inclusiv cazuri în care persoane desemnate de administreze medicația necesară nu știau să scrie și să citească, identificând medicamentele după culoarea cutiilor”, a mai precizat purtătoarea de cuvânt a DIICOT.
DIICOT: Gruparea își folosea imaginea pentru a inspira încredere și a ascunde în realitate un mecanism de exploatare
„Investigațiile desfășurate pe parcursul urmăririi penale au evidențiat existența unui mecanism infracțional complex, construit și perfecționat în timp, prin care membrii grupului au exploatat persoane aflate într-o stare de extremă vulnerabilitate, folosindu-se de imaginea unei asociații umanitare și de aparența furnizării unor servicii sociale, medicale și de îngrijire.
Din cercetările efectuate, a rezultat că în perioada anilor 2020-2026 sute de persoane, provenind din diferite județe ale țării, în special persoane cu dizabilități psihice care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința, au fost recrutate, primite și adăpostite în mai multe locații de pe raza județului Bihor, unde li se crea aparența că beneficiază de îngrijire, tratament și asistență socială.
Aceste activități erau coordonate de către liderul grupului, persoană care nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională pentru astfel de activități”, a declarat Melconian.
„Exploatarea nu se realiza prin violență sau constrângere fizică, ci prin transformarea dependenței victimelor într-un mijloc de control”
„Particularitatea acestui dosar constă în faptul că exploatarea nu se realiza prin violență sau constrângere fizică, ci prin transformarea dependenței victimelor într-un mijloc de control.
Persoanele care aveau nevoie de hrană, adăpost și tratament, protecție și îngrijire ajungeau să depindă în totalitate de cei care pretindeau că le oferă sprijin.
Tocmai această dependență a făcut posibilă menținerea lor într-o stare de aservire și exploatarea lor în scopul obținerii unor foloase materiale.
Investigațiile au evidențiat că gruparea și-a construit în mod deliberat aparența unei activități umanitare și de caritate, folosind această imagine pentru a inspira încredere și a ascunde în realitate un mecanism de exploatare a unor persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate extremă.
Acest mecanism a exploatat nu doar vulnerabilitatea victimelor, ci și încrederea oamenilor.
Imaginea unei organizații umanitare a fost folosită pentru a câștiga încrederea donatorilor și a aparținătorilor.
În realitate, această aparență a mascat un mecanism prin care erau obținute importante beneficii materiale din donații, sponsorizări, precum și din pensiile, indemnizațiile de handicap - beneficii sociale și alte drepturi bănești, inclusiv ajutoare de înmormântare”, a mai explicat ea.
Viorel Pașca, patronul azilelor: Am aflat astăzi că sunt cercetat penal
Nu mă consider vinovat, este declarația lui Viorel Pașca, patronul azilelor, făcută pentru jurnaliștii de la Bihon.ro.
„Statul ne-a luat prin surprindere. Am aflat astăzi că sunt cercetat penal, inclusiv pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Se verifică toate casele în care sunt cazați beneficiarii. Sunt sute de oameni aici și verificările au loc pentru că am găzduit aproximativ 400 de persoane. După 20 de ani au descoperit că am 400 de oameni. Au venit să cerceteze și este normal să facă acest lucru.
Știu că ministrul a depus anul trecut o plângere la Parchet. Probabil s-au pregătit și cu locuri unde să îi ducă. Deocamdată verifică documentele, iar ulterior este posibil să îi preia și să îi mute în alte centre.
Eu le trimit solicitări de aproape un an, prin care îi rog să vină să preia beneficiarii. Nu am nevoie de avocat, deși am acest drept. Nu am nimic de ascuns și nu mă consider vinovat.
Avem sute de oameni în control de la DIICOT. Sunt câteva zeci la Tina, alții la Incești și alții la Dumbrava”, a declarat Viorel Pașca, pentru sursa citată.
DSU intervine în Bihor pentru salvarea persoanelor exploatate
Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) sprijină ampla operațiune desfășurată de DIICOT și Poliția Română, în județul Bihor, vizând salvarea și protejarea persoanelor vulnerabile supuse unor tratamente inumane și exploatate în condiții de extremă severitate
Reprezentanții DSU precizează că obiectivul lor prioritar este „salvarea vieților și asigurarea, în regim de urgență, a tuturor condițiilor necesare pentru protejarea integrității lor fizice și psihice.”
Efortul uman și resursele alocate
Pentru gestionarea acestei situații complexe, DSU a coordonat o desfășurare de forțe, implicând personal din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), unităților de Primiri Urgențe (UPU), Spitalului de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” al MAI, precum și medici din cadrul Ministerului Sănătății.
La fața locului, echipele noastre asigură:
- triajul medical riguros al fiecărei persoane identificate;
- acordarea primului ajutor și a asistenței medicale de specialitate;
- suport psihologic specializat pentru victimele traumatizate;
de urgență
- evacuarea și transportul securizat al persoanelor către spitale, centre sociale sau unități de specialitate din întreaga țară, în funcție de nevoile medicale identificate.
Capacități tehnice mobilizate pentru salvare
Pentru a susține acest efort uriaș de salvare, au fost alocate 155 de mijloace tehnice din cadrul IGSU, menite să asigure logistica necesară în teren, astfel:
- 16 ambulanțe SMURD de prim-ajutor;
- 30 de autospeciale pentru transport victime multiple;
- 34 de microbuze pentru transportul persoanelor în siguranță;
- 36 de autospeciale de primă intervenție și comandă;
- 2 autospeciale de intervenție la accidente colective și calamități;
- 37 de alte mijloace pentru suport (puncte de comandă, autospecială radio, containere cu facilități sanitare, autocamioane, generatoare, tabără mobilă, macara).
Suport pentru aparținătorii victimelor
Departamentul pentru Situații de Urgență gestionează o linie TelVerde, la care aparținătorii persoanelor extrase din locațiile vizate pot apela pentru a obține informații despre starea și locația acestora. Numărul de telefon este 0753 114 369.
Procurorii DIICOT fac zeci de percheziții în Bihor
„Astăzi, 30 iunie, polițiștii Direcției Investigații Criminale din Poliția Română, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, pun în aplicare 27 de mandate de percheziție, în județul Bihor, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice și al unei instituții publice, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
Cercetările, declanșate ca urmare a sesizării din oficiu a Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, au reliefat faptul că, începând cu anul 2020, o persoană, de 55 de ani, în calitate de lider, împreună cu alte trei persoane, ar fi constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, structurată, la care ar fi aderat și pe care ar fi sprijinit-o alți șapte membri, în scopul obținerii de foloase patrimoniale din activitatea de exploatare a unor persoane vulnerabile.
Astfel, sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociații umanitare și de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani din donații, sponsorizări, contribuții, dar și pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum și alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor.
Din actele de urmărire penală a reieșit că, în intervalul cuprins între 2020 și luna iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-ar fi menținut într-o stare de dependență și aservire.
Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu ar fi deținut capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială.
Actul normativ prevede că, pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditați în condițiile legii, precum și faptul că serviciile sociale, indiferent dacă sunt acordate de furnizori de servicii sociale publici sau privați, pot funcționa pe teritoriul României numai dacă sunt licențiate în condițiile legii.
Pe parcursul întregii perioade, victimele ar fi fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu ar fi beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu ar fi fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-ar fi fost administrat, fie le-ar fi fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient.
De asemenea, investigațiile efectuate au arătat că persoanele vătămate, care au decedat în spațiile deținute de către grupul infracțional organizat, ar fi fost înhumate pe un teren situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare.
Prin mecanismul infracțional prejudiciul creat a fost de 13.048.821 de lei (7.498.076 de lei, 884.090 de euro, 161.426 USD, 52.960 CAD, 1.534 CHF) reprezentând fonduri și venituri deturnate de la destinația lor legală și utilizate în interesul grupului infracțional organizat.
Acțiunea a fost realizată cu sprijinul polițiștilor și specialiștilor criminaliști din cadrul Institutului Național de Criminalistică, inspectoratelor de poliție județene Alba, Sibiu, Cluj și Mureș, polițiștilor de investigații criminale din inspectoratelor de poliție județene Cluj, Alba, Mureș și Bihor, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Cluj, jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei și ai Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj- Napoca.
Având în vedere necesitatea adaptării modalităților de executare a activităților la situația concretă a persoanelor vătămate identificate pe parcursul urmăririi penale, acțiunea beneficiază de suportul specialiștilor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
De asemenea, la anumite locații în care sunt efectuate percheziții domiciliare, echipele sunt însoțite de medici specialiști și asistenți medicali din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” și ai institutelor de medicină legală Cluj, Mureș și Iași, precum și de personal medical de specialitate, inclusiv psihologi și specialiști în consilierea psihologică a victimelor, din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență al MAI și ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care asigură suport logistic cu autospecialele pentru transport personal și victime multiple.
Este vizată cu prioritate salvarea vieții și protejarea integrității fizice și psihice a victimelor, prin efectuarea triajului medical, asigurarea asistenței medicale de urgență, examinarea fizică și implementarea măsurilor necesare pentru preluarea acestora în condiții de siguranță.
Totodată, împreună cu specialiștii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și cu celelalte instituții competente, sunt dispuse măsurile necesare pentru relocarea persoanelor vulnerabile în centre de asistență și îngrijire, capabile să asigure condiții adecvate de protecție, supraveghere și recuperare.
Pentru un răspuns medical adecvat și rapid în acordarea asistenței de specialitate pentru persoanele identificate în cadrul activităților de urmărire penală, a fost constituit un spital mobil încadrat cu personal medical și dotat cu echipamentele necesare evaluării și acordării de îngrijiri medicale de urgență.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
De asemenea, investigațiile efectuate au arătat că persoanele vătămate, care au decedat în spațiile deținute de către grupul infracțional organizat, ar fi fost înhumate pe un teren situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare”, se arată într-un comunicat al DIICOT.
