Trei dintre miniștrii guvernului Ciolacu și-au asumat în scris, „toate consecințele legale”, când au cer cerut sume consistente din Fondul de rezervă, deși fuseseră preveniți că această decizie ar amplifica deficitul bugetar.
Europa Liberă a publicat aceste note justificative din care reiese că fostul Executiv era informat că bugetul putea intra în colaps.
În toamna anului trecut, Ministerul Finanțelor a trimis către Președinție, Guvern și Senat documentele „strict confidențiale” prin care avertiza că deficitul bugetar era în cădere liberă. Cu toate acestea, câteva luni mai târziu, în decembrie, Sorin Grindeanu, Simona Bucura‑Oprescu și Ligia Deca au cerut sume consistente din Fondul de rezervă.
Adrian Zăbavă, analist politic: „E clar că atunci când se cheltuie atât de mulți bani dintr-un fond destinat pentru alte situații, e o situație, e o chestiune de alarmă. În contextul de față, în care măsurile pe care acest Guvern le ia sunt extrem de importante și de succesul lor depinde inclusiv percepția asupra Guvernului și ea, ceea ce face credibilitatea acestuia, oricine încearcă să destabilizeze guvernul, indiferent din ce parte îi face el parte, nu arată decât lipsă de responsabilitate.”
Câți bani au cerut miniștrii
Ministrul Transporturilor de atunci, Sorin Grindeanu a cerut 167 de milioane de lei pentru susținerea transportului public de călători și pentru subvenționarea CFR. Simona Bucura-Oprescu, Ministru al Muncii timp de aproape 2 ani, a cerut 30 de milioane de lei pentru plată „neprevăzută” a pensiilor lunare din decembrie. 30 de milioane a cerut și Ligia Deca, fostul ministru al Educației, pentru cofinanțarea proiectelor universitare prin PNRR.
Ștefan Popescu, analist de politică externă: „Riscăm ca în cazul unor alegeri anticipate, coaliția europeană să nu aibă majoritatea și sigur că poate ceea ce spun eu poate genera anumite semne de întrebare, dar cred că în acest moment este important să se ajungă la un numitor comun, să se discute în cadrul coaliției.”
Pe lângă cei trei șefi de ministere și ceilalți guvernanți au cheltuit, în baza semnăturilor și cu asumarea tuturor „consecințelor legale de rigoare”, peste 50 de miliarde de lei, adică aproximativ 10 miliarde de euro. S-a evitat astfel rectificarea bugetară.
