Președintele interimar l-a numit premier interimar pe președintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu. Practic, viitorul președinte al României „va primi pe tavă” noul guvern care este acum interimar. Însă situația politică și economică din România face ca viitorul președinte să capete o putere foarte mare.
În direct la Euronews, sociologul Remus Ștefureac a explicat cum va arăta peisajul politic, în această situație și ce se poate întâmpla în continuare.
De ce România ar putea avea cel mai puternic președinte din ultimele decenii
Remus Ștefureac, sociolog, director INSCOP: „Viitorul președinte, indiferent cine va fi el, va fi în situația în care va controla jocul politic legat de nominalizarea viitorului premier, poate manevra și calibrarea viitoareai majorități parlamentare, va avea o putere foarte mare, mai ales că va beneficia și de legitimitatea puternică, în primele luni ale mandatului, de votul popular.
Dacă am fi avut situația cu un guvern gata instalat, cu o majoritate funcțională, evident că n-am mai fi fost în această situație. Prin urmare, dincolo de riscurile geopolitice, economice, viitorul președinte va primi pe tavă foarte multă putere. Am sentimentul că, într-un asemenea context, ar putea deveni unul dintre cei mai puternici președinți pe care i-a avut România în ultimele decenii, tocmai plecând de la această premisă, că va intra în mandat cu majoritatea maximă conferită de vot și cu abilitatea de a numi viitorul prim-ministru.
Sigur că vorbim de o majoritate parlamentară, sunt niște decizii ale CCR, articolul 85 din Constituție, cu privire la numirea viitorului prim-ministru, dar cu toate acestea, într-un asemenea context, președintele va controla jocul politic.
Nu excludeți ipoteza unui președinte disruptiv și cel puțin unul dintre candidați ar putea fi un președinte disruptiv, care ar putea provoca o criză, chiar o criză constituțională, ținând morțiș să numească un anumit candidat în funcția de prim-ministru, dincolo de ceea ce discută partidele, refuzând să participe la orice alt dialog cu partidele politice."
Consecințele unei Românii cu un președinte anti-european
Remus Ștefureac, sociolog, director INSCOP: „Într-o astfel de situație, ce am putea face? Ne-am trezi cu o majoritate parlamentară care suspendă președintele, dar un președinte cu legitimitate de vot, deci România ar fi aruncată într-o criză politică prelungită, care va diminua încrederea investitorilor în economia românească și, peste noapte, ne vom trezi - apropo de avertismentul lui Ciolacu cu privire la intrarea țării în incapacitate de plată - ne putem trezi nu doar cu explozia cursului leu-euro - asta e doar începutul - ci cu situația în care România nu se mai împrumută, nu mai poate să atragă resurse, ne putem trezi cu probleme legate de plata pensiilor, salariilor, cel puțin în sistemul bugetar, cu diminuarea veniturilor în zona privată.
Pentru că România, nemaiprezentând încredere pentru investitori, cantitatea de bani din economie se va reduce rapid. Suntem într-o țară în proximitatea unui război, poate că mulți dintre noi nu ne dăm seama că, în vremuri post-pandemie, în vremuri de război, starea economiei românești, totuși, a fost una cât de cât stabilă. Putem să experimentăm și altceva. Din păcate, evoluțiile politice, cel puțin acelea pe care le simțim acum și le vedem din analiza percepțiilor publice, ne arată că riscurile pentru țara noastră sunt mai mari ca niciodată.
Partidele pot să aibă tactici diferite, să susțină sau nu. Uneori, susținerea poate să ajute, iar alteori să nu ajute. Votanții au autonomie. PSD a solicitat votanților săi un vot pentru Crin Antonescu, nu s-a întâmplat asta, votanții PSD s-au împărțit în două tabere și cea care a votat Ponta a fost cam jumătate și poate un pic mai puțin de jumătate, Crin.
Deci recomandarea conducerii nu a funcționat deloc, nu a funcționat nici în 2024, PSD a ratat turul 2. Nu aș vedea semnificativă această chestiune. În schimb, deciziile acestui establishment politic din ultimele șase luni riscă să pună o țară stabilă, care a ajuns la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, să ajungă pe o traiectorie de instabilitate, de prăbușire a nivelului de trai, de intrare într-o orbită de insecuritate, ceea ce e cu adevărat periculos.”
- În primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 4 mai, George Simion a obținut peste 40% din voturi, în timp ce Nicușor Dan a obținut peste 20%.
