Inundațiile care au avut loc în București în urma ploii torențiale de marți noapte se pot repeta oricând pentru că infrastructura orașului a fost modificată în ultimii 30 de ani. Astfel, dacă în trecut, erau mai degrabă expuse zone ca Pantelimon și Colentina, acum vedem inundații în zona centrală Victoriei-Universitate.
La Piața Victoriei, în urma furtunii, stația de metrou a fost inundată cu aproximativ 7 milioane de litri de apă. A fost nevoie de intervenția armatei pentru a rezolva situația și a redeschide stația pentru călători. Situația se datorează unor mici modificări constante pe care autoritățile le-au făcut în ultimii ani asupra infrastructurii zonei. Există câteva măsuri pe care autoritățile ar putea să le ia pentru a reduce din acest risc, spun experții.
Soluțiile propuse de experți pentru a evita inundațiile din București
Daniel Diaconu, profesor de hidrologie la Facultatea de Geografie a Universității din București: „Atunci când s-a proiectat această infrastructură de transport, în anii 1980, tot cee aceea ce vedem în jurul nostru cu nivelul atât al trotuarului, cât și al părții carosabile, era cel puțin cu vreo 20 de cm mai jos, astfel că proiectanții de atunci au prevăzut o treaptă, undeva la 18-20 de cm diferență de nivel între nivelul trotuarului și accesul în stația de metrou astfel încât, în cazul unor astfel de acumulări de apă pe trotuare, apa să nu curgă în stația de metrou”.
De asemenea, o altă problemă este lipsa spațiului verde, iar acolo unde există, nu poate absorbi suficient de repede apa de la ploi torențiale.
Daniel Diaconu, profesor de hidrologie la Facultatea de Geografie a Universității din București: „Cota lor este mai ridicată decât cea a trotuarului, a părții carosabile, astfel că, în loc să stagneze și să se infiltreze, se scurge foarte repede. Mai mult, se adună pământ și frunze, toate acestea comaltând gurile de scurgere ale sistemului de drenaj al apelor fluviale de pe carosabil. În consecință, apa se acumulează atât pe trotuar, cât și pe carosabil și bineînțeles că inundă și infrastructura, inundă subsolurile clădirilor".
Ioana Nicolescu, jurnalist Euronews: „Aici, în Piața Victoriei, nivelul apei a ajuns cam până la nivelul acesta și se vede încă, pentru că inundația a adus noroi, pământ și a lăsat o urmă, o dâră. Practic, până la nivelul genunghiului a curs apa în zona aceasta".
Piața Universității este o altă zonă unde problema s-a agravat în ultimii ani, din cauza schimbărilor de infrastructură.
Daniel Diaconu, profesor de hidrologie la Facultatea de Geografie a Universității din București: „În subteran avem o serie de construcții: parcări, metrou. Toate aceste construcții nu permit, prin materialele folosite, ca apa să se infiltreze și să ajungă în pânza freatică și de aici să fie drenată natural de Dâmbovița. Nici Dâmbovița nu mai poate prelua apele subterane, pentru că a fost încorsetată într-o casetă de beton, astfel încât ea doar tranzitează volumele de apă care vin din lacul Morii și nu mai preia decât în mică parte apele de suprafață".
În plus, autoritățile ar trebui să se asigure constant că acele guri de canalizare care ar trebui să preia apa de pe carosabil nu sunt înfundate, dar sunt și alte măsuri care ar putea fi luate.
Daniel Diaconu, profesor de hidrologie la Facultatea de Geografie a Universității din București: „Ar trebui să facem niște rezervoare, niște acoperișuri verzi, astfel încât apa să fie reținută la anumite niveluri și să o întârziem în scurgere cât mai mult.”
