Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

Studiu. Cu cine ar vota românii, la final de 2022

Principalele partide parlamentare au avut parte de o evoluție „în zig-zag” în privința intenției de vot deoarece au fost înregistrate „oscilații numeroase pe măsura multitudinii de crize suprapuse și succesive”, a declarat Remus Ștefureac, directorul centrului de cercetare INSCOP.

Studiul INSCOP arată că PNL a înregistrat un declin în privința intenției de vot. Liberalii erau creditați în februarie 2022 la 16,6%, în scădere cu aproape 10% față de februarie 2021 (25,9%). În decembrie 2021, Partidul Național Liberal era situat la un scor de 17%.

În februarie și septembrie 2022, PNL a fost depășit de AUR în intenția de vot.

În ianuarie 2022, PSD era creditat la 34,3%. Social-democrații au înregistrat în următoarele două luni o scădere privind intenția de vot - 32,7% în februarie și 32% în martie. Partidul condus de Marcel Ciolacu a revenit în luna mai, când era dat la un scor de 36,6%.

În noiembrie 2022, 34,9% dintre respondenți au afirmat că vor vota cu PSD, fiind singurul partid parlamentar care a înregistrat o creștere de peste 3% raportat la septembrie 2022.

AUR a pierdut din votanți odată cu liniștea bruscă "declanșată" de începerea invaziei ruse în Ucraina. În februarie 2022, formațiunea condusă de George Simion era creditată la 22,4%, înregistrând în următoarele luni un declin. În decembrie, AUR este creditat la 18,1%, cu 7,2% peste scorul obținut de USR (10,9%).

„Evoluția în zig-zag a intenției de vot pentru principalele partide parlamentare în ultimii doi ani. Oscilații numeroase pe măsura multitudinii de crize suprapuse și succesive. Sinteza acestor evoluții ne arată că 2023-2024 vor fi ani imprevizibili.

De asemenea, coroborând aceste date cu altele mai de profunzime, cred că la final, electoratul va premia munca serioasă/responsabilitatea și va taxa populismul/demagogia.

IMPORTANT: Datele din decembrie au fost culese parțial înainte, parțial după momentul Schengen. Scopul acestui grafic nu este de caută un eventual impact emoțional al unui eveniment anume, ci de a vedea evoluția în timp, tendințele neclare, în zig-zag, ale intenției de vot”, a scris Remus Ștefureac, directorul INSCOP., pe Facebook.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE