Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Studiu. Cu cine ar vota românii, la final de 2022

Principalele partide parlamentare au avut parte de o evoluție „în zig-zag” în privința intenției de vot deoarece au fost înregistrate „oscilații numeroase pe măsura multitudinii de crize suprapuse și succesive”, a declarat Remus Ștefureac, directorul centrului de cercetare INSCOP.

Studiul INSCOP arată că PNL a înregistrat un declin în privința intenției de vot. Liberalii erau creditați în februarie 2022 la 16,6%, în scădere cu aproape 10% față de februarie 2021 (25,9%). În decembrie 2021, Partidul Național Liberal era situat la un scor de 17%.

În februarie și septembrie 2022, PNL a fost depășit de AUR în intenția de vot.

În ianuarie 2022, PSD era creditat la 34,3%. Social-democrații au înregistrat în următoarele două luni o scădere privind intenția de vot - 32,7% în februarie și 32% în martie. Partidul condus de Marcel Ciolacu a revenit în luna mai, când era dat la un scor de 36,6%.

În noiembrie 2022, 34,9% dintre respondenți au afirmat că vor vota cu PSD, fiind singurul partid parlamentar care a înregistrat o creștere de peste 3% raportat la septembrie 2022.

AUR a pierdut din votanți odată cu liniștea bruscă "declanșată" de începerea invaziei ruse în Ucraina. În februarie 2022, formațiunea condusă de George Simion era creditată la 22,4%, înregistrând în următoarele luni un declin. În decembrie, AUR este creditat la 18,1%, cu 7,2% peste scorul obținut de USR (10,9%).

„Evoluția în zig-zag a intenției de vot pentru principalele partide parlamentare în ultimii doi ani. Oscilații numeroase pe măsura multitudinii de crize suprapuse și succesive. Sinteza acestor evoluții ne arată că 2023-2024 vor fi ani imprevizibili.

De asemenea, coroborând aceste date cu altele mai de profunzime, cred că la final, electoratul va premia munca serioasă/responsabilitatea și va taxa populismul/demagogia.

IMPORTANT: Datele din decembrie au fost culese parțial înainte, parțial după momentul Schengen. Scopul acestui grafic nu este de caută un eventual impact emoțional al unui eveniment anume, ci de a vedea evoluția în timp, tendințele neclare, în zig-zag, ale intenției de vot”, a scris Remus Ștefureac, directorul INSCOP., pe Facebook.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE