Banii lichizi sunt seva economiei distruse din Fâșia Gaza, iar, la fel ca toate celelalte necesități din acest teritoriu afectat de război — hrană, combustibil, medicamente — sunt extrem de greu de găsit, potrivit Euronews.com.
Cu aproape toate sucursalele bancare și bancomatele nefuncționale, oamenii au ajuns să depindă de o rețea necontrolată de brokeri de numerar, care cer comisioane ce au ajuns la aproximativ 40%.
„Oamenii plâng cu sânge din cauza asta. Ne sufocă, ne înfometează.” spune Ayman al-Dahdouh, directorul unei școli din Gaza City.
Într-un context de inflație galopantă, șomaj ridicat și economii epuizate, lipsa banilor lichizi a accentuat și mai mult presiunea financiară asupra familiilor, unele dintre ele fiind nevoite să-și vândă bunurile personale pentru a putea cumpăra cele necesare.
Până și banii disponibili și-au pierdut din valoare. Palestinienii folosesc șechelii israelieni pentru majoritatea tranzacțiilor. Dar, în lipsa aprovizionării cu bancnote noi din Israel, comercianții evită bancnotele uzate.
Criza banilor lichizi din Gaza are mai multe cauze, spun experții.
Pentru a limita capacitatea Hamas de a cumpăra arme și de a-și plăti combatanții, Israelul a interzis intrarea numerarului în Gaza la începutul războiului. În același timp, multe familii înstărite și-au retras economiile din bănci și au fugit din teritoriu. Temându-se de prăbușirea sistemului financiar din Gaza, companiile străine care vând produse în teritoriu au început să ceară plăți în numerar.
Pe măsură ce rezervele de bani au scăzut, iar disperarea a crescut, comisioanele brokerilor de numerar — care erau de aproximativ 5% la începutul războiului — au explodat.
O persoană care are nevoie de bani poate transfera electronic o sumă unui broker, iar în câteva momente primește o fracțiune din acea sumă în bancnote. Mulți brokeri își promovează deschis serviciile, în timp ce alții operează în secret. Unii comercianți sau vânzători locali au început și ei să facă schimburi de numerar cu clienții.
„Dacă am nevoie de 60 de dolari, trebuie să trimit 100. Asta e singura metodă prin care putem cumpăra făină și zahăr. Pierdem aproape jumătate din bani doar pentru a-i putea folosi.”, spune Mohammed Basheer al-Farra, care trăiește în sudul Gazei după ce a fost strămutat din Khan Younis.
În 2024, inflația în Gaza a crescut cu 230%, potrivit Băncii Mondiale. A scăzut ușor în timpul încetării focului din ianuarie, dar a crescut din nou după ce Israelul s-a retras din acordul de armistițiu în martie.
Banii lichizi ating fiecare aspect al vieții din Gaza
Aproximativ 80% dintre oameni erau șomeri la sfârșitul lui 2024, potrivit Băncii Mondiale, iar cifra este probabil și mai mare acum. Cei care încă au locuri de muncă sunt plătiți prin depuneri directe în conturile bancare. Dar, „dacă vrei să cumperi legume, mâncare, apă, medicamente, dacă ai nevoie de transport sau de o pătură — orice — ai nevoie de numerar”, spune al-Dahdouh.
Familia lui Shahid Ajjour trăiește din economii de aproape doi ani, după ce farmacia și altă afacere de familie au fost distruse de războiul cu Israelul.
„A trebuit să vindem totul doar pentru a avea numerar”, spune Ajjour, care și-a vândut aurul ca să cumpere făină și conserve. Familia, formată din opt membri, cheltuie în jur de 12 dolari o dată la două zile doar pe făină. Înainte de război, asta costa mai puțin de 4 dolari.
Zahărul este extrem de scump, costând între 80 și 100 de dolari per kilogram, au spus mai mulți locuitori. Înainte de război, costa mai puțin de 2 dolari.
Benzina costă aproximativ 25 de dolari litrul, adică în jur de 95 de dolari pe galon, la prețul mai mic pentru plăți în numerar.
Bancnotele sunt uzate și imposibil de folosit
Banii din Gaza sunt atât de uzați după 21 de luni de război, încât „parcă se topesc în mână”, spune Mohammed al-Awini, care locuiește într-o tabără de corturi în sudul Gazei.
Micii întreprinzători spun că sunt presați să ceară clienților bani în stare bună, pentru că și furnizorii lor acceptă doar bancnote neuzate.
Thaeir Suhwayl, un comerciant de făină din Deir al-Balah, spune că furnizorii săi i-au cerut recent să plătească doar cu bancnote noi de 200 de șecheli, care sunt rare. Majoritatea clienților îl plătesc cu bancnote de 20 de șecheli, adesea foarte deteriorate.
La o vizită recentă în piață, Ajjour a transferat echivalentul a aproximativ 85 de euro unui broker și a primit înapoi în jur de 43 de euro. Dar, când a încercat să cumpere produse pentru casă, a fost refuzată pentru că bancnotele erau prea deteriorate.
Această problemă a dat naștere unui nou tip de afacere în Gaza: „repararea” banilor. Costă între 3 și 10 șecheli să lipești sau să refaci o bancnotă, dar chiar și așa, mulți comercianți le resping.
Oamenii sunt la mila brokerilor de numerar
După ce majoritatea băncilor s-au închis în primele zile ale războiului, cei care dețineau rezerve mari de bani lichizi au căpătat o putere imensă. „Oamenii sunt la mila lor”, spune Mahmoud Aqel, care a fost strămutat din locuința sa din sudul Gazei. „Nimeni nu îi poate opri.”
Războiul face imposibilă reglementarea prețurilor și a cursurilor de schimb, afirmă Dalia Alazzeh, expertă în finanțe la Universitatea din West of Scotland. „Nu are cine să monitorizeze fizic ce se întâmplă,” spune ea.
În urmă cu un an, Autoritatea Monetară Palestiniană — echivalentul unei bănci centrale pentru Gaza și Cisiordania — a lansat un sistem de plăți digitale numit Iburaq. A atras 500.000 de utilizatori, adică un sfert din populație, potrivit Băncii Mondiale, dar a fost în cele din urmă subminat de comercianții care insistau pe plăți în numerar.
Israel a susținut că a vrut să intensifice presiunea asupra Hamas prin reducerea distribuției de ajutoare umanitare, pe motiv că acestea sunt deturnate de militanți și apoi revândute.
Experții spun că nu este clar dacă brokerii de numerar sprijină Hamas, așa cum susțin unii analiști israelieni.
Războiul a făcut ca sursa multor activități economice să fie greu de identificat, spune Omar Shabaan, director al think-tankului Palthink for Strategic Studies, din Gaza.
„Este un loc întunecat acum. Nu știi cine aduce țigări în Gaza”, spune el, oferind un exemplu. „E ca o mafie.”
Aceiași comercianți cu buzunare adânci sunt probabil cei care conduc și rețelele de brokeri de numerar și vând alimente de bază, adaugă el. „Ei profită impunând aceste comisioane.”
După ce familiile rămân fără numerar, nu le mai rămâne decât să apeleze la ajutoare umanitare.
Al-Farra spune că asta l-a determinat să înceapă să caute hrană la un centru de distribuție. Palestinienii trebuie să se înghesuie pentru făină și cutii de paste, deoarece adesea nu sunt suficiente pentru toți.
