Cimentul, printre cele mai mari surse de poluare. Putem ajunge să construim fără să poluăm atmosfera?

De Robert Manea  •  

Distribuie

DIMENSIUNE TEXT

Betonul este astăzi a doua cea mai folosită resursă de pe Planetă, după apă. Romanii au fost primii care au folosit betonul, amestecând var și rocă vulcanică, pentru a construi drumuri și apeducte în tot imperiul. De atunci oamenii au folosit betonul în mod constant, pentru aproape orice tip de construcție, de la drumuri și poduri, la case, blocuri de locuințe sau baraje.

Problema cimentului

Astăzi, pentru a face beton avem nevoie de pietriș, apă și ciment. Problema principală e legată de ciment. În procesul de producție a cimentului se emană o cantitate mare de gaze cu efect de seră. Din 51 de miliarde de tone de gaze cu efect de seră, cât se emană anual în atmosferă, producția de ciment, oțel și plastic este responsabilă de 31% din acest total. Pentru a produce ciment, avem nevoie de calciu. La rândul său, acesta se obține din arderea calcarului la temperaturi foarte ridicate. În procesul arderii calcarului obținem calciu, însă și un compus pe care nu ni-l dorim – dioxidul de carbon, un gaz cu efect de seră.

Dintre statele producătoare de ciment, China este cel mai important la nivel global. Din 2001 și până în prezent, China a produs mai mult ciment decât Statele Unite în tot secolul XX. Potrivit Serviciul de Prospectare Geologică al Statelor Unite (USGS), China a produs 25,8 miliarde de tone de ciment între anii 2001 și 2016. O soluție prin care am putea reduce emisia de gaze cu efect de seră în procesul de producție a cimentului ar fi să încercăm să captăm o parte din aceste gaze. Unele state au construit deja facilități care pot capta dioxidul de carbon din atmosferă, însă există cel puțin două probleme cu această abordare. Pe de o parte, lucrul acesta adaugă costuri suplimentare în procesul de producție, iar în lipsa unei legislații care să oblige companiile producătoare să instaleze astfel de facilități, șansele sunt ca aceste companii să nu recurgă la ele pentru a nu își afecta profiturile. Pe de altă parte, aceste facilități nu vor reuși să capteze în totalitate dioxidul de carbon rezultat în procesul de producție a cimentului. O alternativă ar fi să începem să construim efectiv fără ciment.

Putem construi fără ciment?

Oricât de ciudat ar putea suna această idee, statele lumii se gândesc deja la lucrul acesta. În Pactul Ecologic European, care ar trebui să facă din Europa un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, este abordată și problema cimentului. Uniunea Europeană încearcă să aducă la un loc arhitecți, artiști, studenți, oameni de știință, ingineri și designeri în ceea ce este numit „ Noul Bauhaus european”. Altfel spus, europenii încearcă să regândească modul în care construim, astfel încât să folosim cât mai puțin ciment și, ideal, să îl înlocuim cu totul.

Unele companii încearcă să dezvolte un „ciment eco”. În Marea Britanie de pildă, DB Group a dezvoltat „Cemfree”, un produs care nu include ciment. Materialul a fost folosit deja într-un proiect important de infrastructură, autostrada M25 din sudul Angliei. Totodată, a apărut AshCrete, un tip de beton în care cimentul este înlocuit de o pudră care se obţine din gazele eliminate de cuptoarele care folosesc cărbunele drept combustibil.

Toate aceste lucruri ar putea reprezenta o alternativă pentru clasicul ciment. Problema este legată din nou de costuri. Altfel spus, în viitorul apropiat trebuie să găsim o modalitate prin care să scădem costul de producție al cimentului eco, astfel încât acesta să poată fi comparabil cu cimentul clasic. Atâta vreme cât producția cimentului eco implică costuri mai ridicate decât producția cimentului clasic, statele nu vor renunța cu ușurință la ciment. Răspunsul poate veni însă din cercetare și din noile tehnologii. Acestea ne pot aduce în cele din urmă pe calea renunțării la ciment.

Taguri