Americanii comemorează 25 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie, care au schimbat SUA și întreaga lume. În urmă cu două decenii, autoritățile americane l-au închis pe Khalid Sheikh Mohammed, „creierul” atentatelor, într-un centru militar de detenție din Cuba. Cu toate acestea, șansele ca acesta să ajungă în fața unei instanțe și să fie judecat pentru implicarea sa par să fie tot mai mici.
De ce a întârziat procesul lui Khalid Sheikh Mohammed
Un judecător a stabilit recent ca Mohammed să fie judecat, în sfârșit, în 2028 de un tribunal militar, însă unii avocați susțin că procesul nu va avea loc niciodată. Ei afirmă că problemele juridice apărute după ce Mohammed a fost torturat în urma capturării sale în Pakistan, în 2003, sunt atât de complicate încât ar putea fi imposibil de soluționat vreodată, relatează Associated Press.
O tentativă de scurtă durată de a-l judeca într-o instanță civilă din New York a fost abandonată în urmă cu mai mulți ani, pe fondul opoziției generate de îngrijorările privind securitatea.
Un acord de recunoaștere a vinovăției, care l-ar fi ținut pe Mohammed în închisoare pe viață, dar l-ar fi scutit de o posibilă execuție, a început să se destrame la scurt timp după ce a fost anunțat, în 2024, și a fost abandonat definitiv anul trecut.
La sfârșitul lunii august, judecătorul militar american care a stabilit data de 5 iunie 2028 pentru procesul lui Mohammed și al altor trei persoane acuzate în legătură cu atentatele din 11 septembrie a decis că procurorii nu pot folosi o presupusă mărturisire făcută de acesta în fața FBI, în 2007.
Declarațiile au fost considerate compromise deoarece Mohammed fusese supus în străinătate unor așa-numite „tehnici de interogare îmbunătățite”, inclusiv tehnicii de simulare a înecului cunoscută sub numele de waterboarding.
Guvernul american nu a contestat decizia, în parte pentru că un apel ar fi putut întârzia și mai mult un eventual proces.
Între timp, Mohammed rămâne închis la Guantanamo Bay, unde a fost adus pe 5 septembrie 2006, după mai bine de trei ani petrecuți în închisori secrete din alte țări.
Mohammed a fost capturat în Pakistan în 2003 și acuzat că a conceput și coordonat atentatele din 11 septembrie, în calitate de lider al grupării militante islamiste al-Qaida. Unele dintre întârzierile procedurilor judiciare au fost provocate de modul în care acesta a fost tratat după ce a ajuns în custodia Statelor Unite. Un raport al Senatului american a documentat tortura îndelungată la care a fost supus în custodia CIA, inclusiv 183 de sesiuni de waterboarding.
Planurile pentru un proces într-o instanță civilă au fost abandonate
Pentru o perioadă, în 2009, părea că Mohammed urma să ajungă la New York, după ce procurorul general de atunci, Eric Holder, a anunțat intenția de a-l judeca pe el și pe alți patru bărbați acuzați în legătură cu atentatele din septembrie într-un tribunal din Manhattan, aflat la doar câteva străzi de locul unde se aflaseră turnurile World Trade Center.
Președintele de atunci, Barack Obama, care promisese să închidă centrul de detenție de la Guantanamo, a declarat că Mohammed urma să fie supus „celor mai exigente standarde ale justiției”.
Opoziția a apărut aproape imediat. Unii critici au avertizat că Mohammed ar putea folosi procesul drept platformă pentru a răspândi opinii ostile față de Statele Unite și aliații acestora. Alții au invocat probleme de securitate, susținând că procesul ar putea transforma din nou New York-ul într-o țintă teroristă. Fostul primar republican al orașului New York, Rudy Giuliani, a calificat planul drept neinspirat și a spus că acesta demonstrează „o lipsă de preocupare pentru drepturile publicului”.
Planurile pentru un proces într-o instanță civilă au fost abandonate.
Ce s-a întâmplat pe 11 septembrie 2001 și ce a urmat după atacurile teroriste din SUA
11 septembrie 2001 a schimbat pentru totdeauna felul în care lumea privește terorismul și securitatea. Patru avioane comerciale au fost deturnate de teroriști Al Qaeda, iar aproape 3.000 de oameni, printre care și cinci români, și-au pierdut viața.
Toți cei 19 teroriști care au deturnat avioanele au murit în timpul atentatelor. Dintre aceștia, 15 erau cetățeni saudiți, doi proveneau din Emiratele Arabe Unite, unul din Egipt și unul din Liban.
Atacurile au schimbat radical politica de securitate a Statelor Unite și au declanșat războaie care aveau să dureze aproape două decenii. La 25 de ani distanță, Orientul Mijlociu arată cu totul altfel, iar experții avertizează că lupta împotriva terorismului internațional nu mai este o prioritate pentru Washington.
Milioane de oameni au privit cum două avioane au lovit Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York. Un al treilea a izbit Pentagonul, iar un al patrulea s-a prăbușit în Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să preia controlul aeronavei.
După atacuri, Statele Unite au construit o amplă coaliție internațională, hotărâtă să distrugă grupările care au plănuit atacurile și să elimine regimurile acuzate că le ajută. Primul front a fost Afganistanul. SUA și aliații au lansat operațiunea militară împotriva regimului taliban, care oferise adăpost liderilor Al-Qaeda și lui Osama bin Laden. Talibanii au fost înlăturați rapid de la putere. Ceea ce părea la început o campanie militară rapidă avea să se transforme într-un război de aproape două decenii.
Doi ani mai târziu, în 2003, Statele Unite și aliații lor au invadat Irakul. Administrația Bush a susținut că Bagdadul deținea arme de distrugere în masă. Regimul lui Saddam Hussein, președintele de atunci, a căzut. Dar odată cu dictatura, a dispărut și echilibrul care ținea împreună o societate profund divizată. Din acest haos avea să se ridice, câțiva ani mai târziu, organizația Stat Islamic. Tensiunile au continuat în orientul mijlociu iar anunțul morții liderului Al-Qaeda a venit abia în 2011.
În august 2021, trupele americane s-au retras din Afganistan și în doar câteva zile, talibanii au revenit la putere. Atentatele din 11 septembrie au schimbat radical politica de securitate la nivel mondial. Serviciile de informații au primit resurse și puteri fără precedent, iar măsurile de securitate din aeroporturi au fost înăsprite. Aliații Statelor Unite s-au unit în lupta împotriva terorismului.
Dar, la 25 de ani de la atacuri, prioritățile par să se fi schimbat. Cresc temerile că în Statele Unite amenințarea teroristă este trecută pe plan secund, pe fondul reducerii resurselor, a pierderii oamenilor cu experiență și a unei posibile stări de complacere.
