Noua lege a salarizării unitare, care ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, stabilește noile grile de salarizare pentru angajații din sectorul public începând cu 1 ianuarie 2027. Proiectul prevede că niciun bugetar nu va avea salariul diminuat, chiar dacă noua formulă de calcul ar indica un venit mai mic, iar salariile demnitarilor vor crește etapizat până în anul 2030.
Niciun salariu nu va fi redus
Una dintre principalele prevederi ale proiectului este că niciun angajat din sistemul public nu va pierde bani în urma aplicării noii legi.
Dacă în urma noii grile de salarizare rezultă un venit mai mic decât cel aflat în plată, salariul va rămâne la nivelul actual și va fi înghețat până când grila de salarizare îl va depăși. Principiul este similar celui aplicat în cazul recalculării pensiilor.
Președintele României va avea cel mai mare salariu din sectorul public
Noua lege stabilește că președintele României va deveni cel mai bine plătit angajat al statului.
Începând cu anul 2027, șeful statului va avea un salariu de 26.527 de lei brut, echivalentul a 15.518 lei net, comparativ cu aproximativ 14.602 lei net în prezent.
Totodată, președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților vor avea salarii identice. Până acum, președintele Camerei Deputaților era remunerat ușor mai bine.
În cazul demnitarilor, majorările salariale vor fi aplicate etapizat până în 2030, în timp ce pentru celelalte categorii de bugetari noile grile vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
Ce se întâmplă cu salariile din Justiție
Proiectul arată că, pentru mai multe categorii de personal din sistemul judiciar, noua formulă de calcul ar genera salarii mai mici.
În aceste situații, veniturile nu vor fi diminuate, ci vor rămâne înghețate la nivelul actual, până când grila de salarizare va ajunge la același nivel.
Pentru a evita modificările repetate care au dus în ultimii ani la dezechilibre în sistemul de salarizare, proiectul introduce o nouă regulă.
Astfel, pe viitor, legea salarizării va putea fi modificată doar cu acordul Ministerului Finanțelor și al Ministerului Muncii.
România trebuie să reducă cheltuielile cu salariile bugetarilor
Potrivit proiectului, România și-a asumat ca până în anul 2031 să reducă ponderea cheltuielilor cu salariile din sectorul public cu 1,5% din PIB.
Dacă produsul intern brut va continua să crească, acest obiectiv ar putea fi atins fără reducerea numărului de angajați din sistemul public, prin diminuarea ponderii acestor cheltuieli în economie.
Calendarul prevăzut în proiect stabilește că legea va intra în vigoare la 1 decembrie 2026, astfel încât noile grile de salarizare să fie aplicate începând cu 1 ianuarie 2027.
