Negocierile și discuțiile de la Cotroceni și cele dintre partide par să nu ducă nicăieri, indiferent câte runde de consultări au fost și vor mai fi. Cel puțin așa lasă de înțeles nu doar politicienii, ci și analiștii politici.
Între timp, premierul interimar Ilie Bolojan a răspuns acuzațiilor social-democraților și a adus aminte de faptul că România nu-și permite să mai piardă bani europeni din PNRR și că termenul-limită este 31 august. Asta înseamnă că trebuie să existe un guvern cât mai repede posibil, pentru a implementa reformele și a atrage banii.
Ilie Bolojan aduce aminte că România poate pierde bani mulți din PNRR
„Aici sunt mai multe aspecte. Sigur, cel mai important lucru este legat de responsabilitatea pe care o avem fiecare pentru România, în afară de pozițiile pe care le deținem, în afară de abordările politice. Or astăzi, pentru România, cel mai important lucru este ca economia noastră să funcționeze, ca investițiile să se deruleze în continuare și serviciile publice să fie cât mai bune posibil.
Asta înseamnă - că ne place, că nu ne place - că toate aceste lucruri depind de absorbția de fonduri din PNRR, din banii europeni. Și e vorba de aproximativ 3 miliarde de euro pe care România îi are de încasat până la finalul lunii august, cu condiția să trecem prin Parlament un pachet de legi care reglementează câteva domenii în care România s-a angajat în 2021, când s-a aprobat PNRR-ul. Acesta este un angajament general pe care toată lumea politică, toți cei care au fost la guvernare până acum, și l-a luat”, a spus Ilie Bolojan, la B1 TV.
După ultimele discuții cu Nicușor Dan, de la Cotroceni, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus că nici acum nu s-a ajuns la vreun consens și a dat din nou vina pe Ilie Bolojan, despre care continuă să spună că este singura persoană care împiedică totul. În plus, Grindeanu susține că „PNRR nu poate fi folosit ca paravan mediatic”. Din această cauză, social-democrații nu ar dori să agreeze elementele-cheie pentru ca România să ia banii europeni.
Însă Bolojan a venit cu o listă în care a citat exact declarațiile lui Sorin Grindeanu.
Ilie Bolojan: „Dacă ar fi să mă uit în spate, în această perioadă, apropo de ce a declarat domnul Grindeanu, v-aș cita două declarații ale dânsului. Una din 22 aprilie, înainte de moțiunea de cenzură, în care spune că, 'dincolo de viitoarea poziție a PSD-ului, la putere sau în opoziție, evident că angajamentele internaționale pe care România le-a luat, indiferent cine e prim-ministru sau indiferent de perioada în care s-au luat, că vorbim de PNRR sau că vorbim de lucrurile care țin de angajamentele financiare cu Comisia Europeană sau cu toate celelalte organisme internaționale, indiferent de poziția PSD, la putere sau în opoziție, noi susținem respectarea acestor angajamente internaționale'. Asta e declarația.
De asemenea, declarație pe data de 11 mai. Domnul Grindeanu a organizat o întâlnire cu ambasadorii țărilor din UE, în care declara din nou că 'tot ce am convenit în urmă cu zece zile, două săptămâni, la Cotroceni, lucrurile legate de PNRR, de SAFE, de OECD, de cadrul fiscal și de măsurile fiscale, să spunem, agreate cu Comisia Europeană, nu comportă schimbări, indiferent de poziția PSD, că se afla la guvernare până în urmă cu două săptămâni sau că este în opoziție, sunt lucruri pentru care noi ne-am dat acordul, în mare, ca politici publice'.
Deci avem declarații care au fost făcute în urmă cu puțin timp, care susțin poziții responsabile. Și anume, angajamentele intenaționale ale României, angajamente pe care și le-au luat toate guvernele din care a făcut parte și PSD în această perioadă, la care au lucrat miniștri care au fost susținuți și de PSD - gândiți-vă că legea salarizării unitare este responsabilitatea Ministerului Muncii, care a avut, în toată această perioadă, miniștri PSD. Din păcate, au lăsat-o pe ultima sută de metri, pentru că, în momentul în care creezi așteptări că vor crește salariile la un anumit nivel, pe care economia noastră nu-l poate suporta, în mod evident creezi dezamăgiri. Și atunci apare tendința de a fugi de răspundere. Deci când dai astfel de declarații, pe care le compari cu ceea ce s-a declarat azi, nu faci decât să-ți aduci aminte de situația pe care am avut-o în ultimul an. Și asta e o mostră cu privire la cauzele pentru care această coaliție nu a funcționat.”
- Ce a spus Sorin Grindeanu pe 13 iulie, după discuțiile de la Cotroceni: „Nu e de datoria PSD-ului să treacă legile propuse de Guvern. PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta. Pe de o parte am fost acel sac de box în care se arunca in toate părțile, dar pe de altă parte eram uni sa dam voturi in plen pentru diverse pol publice care erau foarte greu de negociat cu un premier ca Bolojan. I am atentionat azi la Cotroceni: va rog sa realizati urmatoarea treabă. PSD este in opozitie. Voi stați agatati de funcții.”
De ce e urgent să fie adoptată legea salarizării
Ilie Bolojan: „Revenind la Legea salarizării Unitare, voi fi cât se poate de corect față de românii care ne urmăresc și care trebuie să înțeleagă în fapt care sunt problemele din spatele unor astfel de legi. Noi am avut legi de salarizare care au fost modificate de foarte multe ori, ceea ce a generat în sectorul public diferențe destul de mari de salarizare de la o categorie la alta, de la un minister la altul. Oameni care fac aproape același lucru sunt încadrați la ministere diferite, au nivel de salarizare destul de diferit, ceea ce generează nemulțumiri atât în interiorul sectorului public, dar și nemulțumiri din afara sectorului public, pentru că oamenii, când văd nivele de salarizare care sunt foarte ridicate și nu văd în spate eficiență și rezultate și îmbunătățirea calității serviciilor publice, pe bună dreptate sunt frustrați. Și atunci, România s-a angajat că va corecta acest lucru și va veni cu o lege care va încerca să corecteze aceste acumulări negative. Aceasta este prima chestiune.
A doua problemă este să facem acest lucru în limita posibilităților pe care ni le permitem. Sigur, și eu aș dori și cred că orice om politic rațional și orice manager a unui post de televiziune, de exemplu, dorește să asigure salarii cât mai bune la angajați, să asigure salarii cât mai bune în sectorul public, în cazul unor responsabili politici, pentru că este normal, este de bun simț, dar trebuie să vezi cât îți poți permite să faci asta. Și noi, ca oamenii să înțeleagă, avem un fond de salarii de 166 de miliarde de lei anual, în total, în sectorul public – anul acesta estimarea – și acest fond de salarii îl putem crește atât cât ne putem permite. Cât ne putem permite să creștem anul viitor? Pentru că această lege ar intra în vigoare de la sfârșitul acestui an. Atât cât are posibilități economia țării noastre, în așa fel încât să nu ne întoarcem în situația în care am ajuns în 2025, într-o fundătură. Și toate calculele care sunt țin de o indexare cu o rată a inflației de puțin peste 7% a acestui fond de salarii, ceea ce rezultă o anvelopă maximă de aproximativ 12 miliarde de lei.
Deci România, indiferent cine este în guvernare, nu își poate permite să crească fondul de salarii cu mai mult de această sumă, pentru că doar atâta ne permite economia noastră, pentru că avem niște limite pe care nu le putem depăși, și anume cheltuielile de personal să fie 8,1% din produsul intern brut al României, pentru a se menține echilibrele. Pentru că, altfel, din nou cheltuim ceea ce nu ne putem permite, îndatorăm țara și nu mai avem bani de investiții, de servicii în spitale, în educație și așa mai departe. Acestea sunt cele două constrângeri mari: conceptul de a corecta nedreptăți acumulate în acești ani și limita maximă pe care ne-o putem permite.
Nu spun că este o lege perfectă, subliniez. Dar logicile bunului simț sunt următoarele: dacă nu vom adopta această lege acum, vom pierde 770 de milioane de euro pentru România. Deci vom avea o pierdere imediată pentru că ne-am angajat că o să o facem în urmă cu câțiva ani. Și, din păcate, miniștrii Muncii, așa cum v-am spus, au amânat-o până în ultima clipă, fugind de această răspundere.
A doua logică este că, indiferent cine va fi la guvernare la sfârșitul acestui an, nu își va mai putea permite să țină salariile și pensiile la nivelul actual. Pentru că, trebuie să recunoaștem, inflația pe care am avut-o în această perioadă a afectat puterea de cumpărare și este logic ca să existe o indexare a salariilor care să compenseze rata inflației. Și atunci revin. Dacă tot facem asta, gândiți-vă ce se întâmplă dacă nu modificăm legea. Actualele dezechilibre printr-o indexare cu rata inflației vor fi și mai mari. Deci cei care au nivele de salarizare peste cele normale vor câștiga și mai mult, iar cei care au nivele de salarizare sub nivelul normal vor câștiga și mai puțin, raportat la cei care au salariile mai mari. Deci vom continua dezechilibrele.
Legea de salarizare, imperfectă cum este, corectează parțial aceste dezechilibre. De ce? Pentru că cei care au astăzi un nivel de salarizare mai mare decât cel normal nu le vor scădea veniturile, îi vor aștepta practic pe ceilalți la care salariile sunt mai mici să le crească până ajung la un nivel normal. Dar asta înseamnă că pentru acești oameni care sunt 60%, 70% din întreg sectorul bugetar, salariile ar urma să crească cu 10%, cu 15%, cu 20% și se începe un proces de corectare a inechităților.”
- România se află în criză politică de pe 5 mai, după căderea Guvernului Bolojan, prin moțiune de cenzură, iar încercările ulterioare de formare a unui nou Executiv au eșuat. În ultimele zile, președintele Nicușor Dan a declarat că nu vede încă o majoritate clară în jurul unui viitor premier, deși a continuat consultările cu toate partidele parlamentare în încercarea de a identifica o soluție.
