Cuvântul supat a reușit „să tulbure liniștea de sub paturi”, a transmis Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” al Academiei Române. Specialiștii au precizat că nu au putut rămâne în afara controverselor generate în ultimele zile în spațiul online și au explicat că acest cuvânt este unul vechi și documentat de Dicționarul (tezaur) al Limbii române (DLR) „prin exemple din Iordache Golescu, Negruzzi, Hogaș, Sadoveanu și din folclor. ”
Lingviștii Academiei Române susțin că supat este un substantiv care „a circulat și continuă să circule în uzul popular și regional”.
Ce este „supatul”
„Mai exact, este un substantiv neutru: 𝑢𝑛 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡, 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖. Se poate articula – 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 – și poate apărea după o prepoziție – 𝑖̂𝑛 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡.
Dicționarele vin și cu martori: „Căci cămășa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o”, spune un text folcloric citat în 𝐷𝑖𝑐𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑢𝑙 (𝑡𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟) 𝑎𝑙 𝑙𝑖𝑚𝑏𝑖𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒 (DLR), iar Hogaș (citat în tot DLR) surprinde o întreagă operațiune nocturnă: „Până ce deavolii de copii să se mai ghiontească pe sub masă și supaturi, a trecut o mare parte din noapte.”. Așadar, cuvântul se declină. Nu se ascunde de gramatică.
Există, desigur, și construcția 𝒔𝒖𝒃 𝒑𝒂𝒕, care stă la originea substantivului supat. În enunțul „Mingea căzuse sub pat”, 𝑠𝑢𝑏 este prepoziție, iar 𝑝𝑎𝑡 este substantiv. Cele două cuvinte se scriu separat (și arată unde a ajuns mingea!).
În schimb, în enunțul „Am căutat mingea în supat”, 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡 denumește locul: spațiul dintre pat și dușumea”, a transmis Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, pe Facebook.
Lingviștii afirmă că tiparul de formare acestui cuvânt „nu este o operațiune clandestină”.
„Limba română unește de mult prepoziții și substantive, chiar dacă unele dintre formațiile rezultate pot fi calcuri structurale după modele străine, cum este, de pildă, 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑜𝑙, format după franțuzescul 𝑠𝑜𝑢𝑠-𝑠𝑜𝑙. Din acest tipar au rezultat mai ales adverbe (𝑎𝑐𝑎𝑠𝑎̆, 𝑎𝑠𝑒𝑎𝑟𝑎̆, 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑎𝑏𝑎̆, 𝑑𝑒𝑙𝑜𝑐, 𝑑𝑒𝑜𝑑𝑎𝑡𝑎̆, 𝑖̂𝑚𝑝𝑟𝑒𝑗𝑢𝑟), dar și substantive precum (𝑑𝑒𝑚𝑎̂𝑛𝑐𝑎𝑟𝑒, 𝑑𝑒𝑜𝑐ℎ𝑖, 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆𝑑𝑒𝑙𝑒𝑔𝑒, 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑜𝑙 și, desigur, 𝒔𝒖𝒑𝒂𝒕). Uneori, cuvintele stau atât de mult unul lângă altul, încât spațiul dintre ele dispare”, mai precizează reprezentanții Academiei Române.
Academia Română: Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască sub pat cu supat
Experții au evidențiat că „supat nu este nici invenția DOOM3, nici o noutate apărută în 2021”.
„Cuvântul figura deja în DOOM2, ediția din 2005, iar în ambele ediții poartă indicația pop. – adică „popular”. „Popular” indică registrul în care circulă cuvântul. Nu numărul de distribuiri de pe Facebook. Deși, între timp, 𝒔𝒖𝒑𝒂𝒕 a devenit popular și în acest al doilea sens.
Cuvântul este mult mai vechi decât actuala agitație online. DLR îl documentează prin exemple din Iordache Golescu, Negruzzi, Hogaș, Sadoveanu și din folclor. El a circulat și continuă să circule în uzul popular și regional, chiar dacă nu este cunoscut de toți vorbitorii”, au explicat specialiștii.
„Puteți rămâne la sub pat. Dar nu vă supărați pe supat”
„Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască 𝑠𝑢𝑏 𝑝𝑎𝑡 cu 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡. El nu inventează cuvinte (și nici nu mută mobila...). Doar inventariază cuvintele pe care vorbitorii le-au lăsat prin limbă.
Internetul a propus deja 𝑠𝑢𝑚𝑎𝑠𝑎̆, 𝑠𝑢𝑠𝑐𝑎𝑢𝑛 și 𝑠𝑢𝑓𝑎𝑟𝑓𝑢𝑟𝑖𝑒. Apreciem creativitatea, dar, pentru intrarea în dicționar, gluma nu este suficientă: mai trebuie uz, răspândire și atestări.
Fiindcă limba română nu locuiește numai în salon. Mai păstrează cuvinte și în pod, și în beci, și… „în supat”.
Puteți rămâne la 𝑠𝑢𝑏 𝑝𝑎𝑡. Dar nu vă supărați pe 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡”, au concluzionat ei.
