Dacă ai crezut că stăpânești limba română, DOOM 3 s-ar putea să-ți schimbe părerea. Știai că spațiul de sub pat are propria denumire, că locuitorii din Vama Veche pot fi numiți „vamaioți”, la fel cum și cei din Mangalia pot fi „mangalioți” sau că există un cuvânt special pentru femeile care prepară colivă?
Dicționarul Academiei Române cuprinde mii de cuvinte noi, dar și forme gramaticale care pot părea ciudate la prima vedere. De la „supat” și „mangaliot” până la „filoloagă” și „șaormerie”, limba română demonstrează că nu duce lipsă de originalitate.
DOOM 3, publicat în 2021 și disponibil și în format digital, cuprinde peste 3.600 de cuvinte și expresii noi. Dicționarul poate fi consultat gratuit pe platforma oficială a Institutului de Lingvistică al Academiei Române.
Unele dintre aceste cuvinte sunt folosite frecvent în vorbirea de zi cu zi, în timp ce altele sunt cunoscute doar în anumite regiuni ale țării. Există însă și termeni atât de neobișnuiți, încât ai putea crede că au fost inventați în glumă.De fapt, Academia Română nu le-a inventat, ci le-a consemnat existența și le-a stabilit formele gramaticale. Iar rezultatul este, pe alocuri, surprinzător.
„Supat”, cu pluralul „supaturi”. Un cuvânt pentru locul în care dispar lucrurile prin casă
Unul dintre cele mai neobișnuite cuvinte consemnate în DOOM 3 este „supat”, substantiv neutru, popular, cu pluralul „supaturi”.
Termenul desemnează spațiul de sub pat, dintre pat și podea. Așadar, dacă ai pierdut telecomanda, un papuc sau orice alt obiect prin dormitor, există posibilitatea să-l găsești supat.
Cuvântul are avantajul de a transforma o indicație banală, precum „uită-te sub pat”, într-o formulare care ar putea necesita explicații suplimentare.
„Mangaliot” și „vamaiot”. Locuitorii litoralului au propriile denumiri
Dacă termenul „constănțean” nu surprinde pe nimeni, alte denumiri ale locuitorilor de pe litoral sunt ceva mai puțin cunoscute.
DOOM 3 consemnează „mangaliot”, termen care desemnează o persoană originară din Mangalia.
Mai la sud, în Vama Veche, întâlnim „vamaiot”, cu pluralul „vamaioți”. Există și forma feminină „vamaiotă”, cu pluralul „vamaiote”.
Rămâne însă o întrebare: „vamaiot” este doar cel care locuiește în Vama Veche sau se pot considera vamaioți și turiștii care își petrec acolo fiecare vară? Dicționarul nu ne spune câte veri trebuie să petreci în Vama Veche ca să te poți numi „vamaiot”. Cert este că termenul există și este recunoscut oficial.
„Colivăreasă” și „căpșunar”, meseriile care pot devni brand național
Printre cuvintele care atrag atenția se numără și „colivăreasă”, folosit pentru o femeie care se ocupă cu prepararea sau comercializarea colivei. Nu e de mirare cum a apărut acest termen, numeroase meme-uri de pe internet au pus coliva pe un piedestal și îi avertizează, în glumă, pe străini că n-ar fi bine să se pună rău cu cineva al cărui desert preferat este această „prăjitură tristă”.
Într-o perioadă în care piața muncii abundă în denumiri precum manager, consultant sau specialist, „colivăreasă” are măcar meritul că nu necesită o fișă a postului pentru a înțelege despre ce este vorba.
Așa că orice bunică, mătușă, soră sau fiică pricepută la prepararea colivei ar putea primi această titulatură. Și n-ar fi rău ca, pe lângă un loc în dicționar, această meserie să primească și recunoașterea pe care o merită.
Surprinzător este însă că DOOM 3 consemnează doar forma feminină, „colivăreasă”, cu pluralul „colivărese”, fără să ofere și un echivalent masculin. Astfel, bărbații care se pricep la prepararea colivei rămân, cel puțin deocamdată, fără o titulatură oficială.
Tot în DOOM 3 întâlnim și „căpșunar”, cuvânt asociat românilor care au plecat la muncă în străinătate, în special în Spania, pentru a lucra la cules de căpșuni. Termenul a devenit cunoscut odată cu migrația forței de muncă și a căpătat ulterior un sens mai larg, uneori peiorativ.
În schimb, „căpșunar” apare în DOOM 3 doar la masculin, cu pluralul „căpșunari”, fără o formă feminină consemnată separat.
„Habarnist”, „traseist” și „fojgăială”. Cuvinte pentru situații pe care le întâlnim zilnic
DOOM 3 include și termeni familiari care descriu comportamente sau situații cât se poate de actuale.
„Habarnist” desemnează o persoană care habar n-are despre ce vorbește, dar asta nu-l împiedică neapărat să-și dea cu părerea. Este un cuvânt care ar putea fi utilizat cu succes în aproape orice secțiune de comentarii de pe internet, mai ales atunci când discuțiile ajung la subiecte despre care toată lumea pare să aibă certitudini.
Un alt termen este „traseist”, folosit inclusiv pentru persoanele care își schimbă apartenența politică. Având în vedere frecvența cu care cuvântul apare în discursul public românesc, prezența lui în vocabularul actual nu este tocmai surprinzătoare.
Mai puțin întâlnit este „fojgăială”, termen popular care descrie agitația, mișcarea continuă sau forfota.
Ar putea fi folosit, de exemplu, pentru atmosfera dintr-un centru comercial în ajunul Crăciunului sau pentru aglomerația dintr-o gară înaintea unei minivacanțe.
„Croasante” și „eclere”. Când o comandă la cofetărie devine o problemă de gramatică
DOOM 3 nu cuprinde doar cuvinte noi, ci și modificări ale unor forme deja existente. Printre exemplele care au atras atenția se numără substantivele „croasant” și „ecler”. Potrivit normelor actuale, pluralul substantivului neutru „croasant” este „croasante”.
Prin urmare, atunci când comanzi mai multe produse de patiserie, forma recomandată este „două croasante”. Și în cazul substantivului „ecler”, forma de plural consemnată este „eclere”.
Românizarea completă a fast-food-ului
Dacă unele dintre cuvintele din DOOM 3 par să provină dintr-o altă epocă, altele reflectă obiceiurile actuale ale românilor. Un exemplu este „șaormerie”, substantiv feminin, cu pluralul „șaormerii”.
În România, unde șaormeriile par să concureze la număr cu farmaciile și sălile de jocuri de noroc, era și timpul ca acest cuvânt să-și găsească locul în dicționar.
De altfel, vocabularul gastronomic românesc a împrumutat numeroase cuvinte din alte limbi, pe măsură ce preparatele internaționale au devenit tot mai populare.
Cum ajung asemenea cuvinte în DOOM 3
Deși unele cuvinte pot părea amuzante sau chiar inventate, includerea lor în DOOM 3 are un scop cât se poate de serios. Dicționarul, realizat sub egida Academiei Române, stabilește regulile de scriere, pronunțare și formele gramaticale corecte ale cuvintelor.
Spre deosebire de DEX, care explică sensul cuvintelor, DOOM ne arată cum trebuie să le scriem și să le folosim corect din punct de vedere gramatical.
Multe dintre aceste cuvinte existau deja în vorbirea de zi cu zi, iar Academia Română nu a făcut decât să le includă în dicționar.
Așadar, nimeni nu este obligat să înlocuiască expresia „sub pat” cu „supat” sau să folosească „mangaliot” atunci când vorbește despre cineva din Mangalia. Dar, dacă o face, poate spune că are și Academia Română de partea sa.
