Liderii statelor NATO se reunesc săptămâna viitoare la Ankara, pentru a discuta viitorul Alianței și cheltuielile pentru apărare. Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, spune că unele state nu investesc suficient și nu au un plan credibil pentru atingerea țintei asumate.
În schimb, aliații care și-au respectat angajamentele ar putea avea prioritate la achiziția și livrarea de armament american.
Banii investiți de statele NATO pentru apărare
Magda Gheorghiță, jurnalistă Euronews: „La Haga, țările NATO s-au angajat să cheltuie 3,5% din PIB pentru apărarea propriu-zisă și 1,5% pentru măsuri conexe, cum ar fi securitate cibernetică sau infrastructură. Cheltuielile au crescut deja de anul trecut, cu aproximativ 20% față de anul precedent, după cum arăta raportul NATO din luna aprilie.
Trei țări NATO, Polonia, Lituania și Letonia, au depășit, anul trecut, noua țintă, potrivit estimărilor din raport. Tot aceste țări au și cele mai mari ambiții. Lituania vrea să ajungă la 6% din PIB până în 2030, Polonia, la 5,5%, iar Letonia, la 5%. Estonia, Danemarca, Norvegia și SUA au depășit și ele 3%. Grecia, Țările de Jos și Suedia au depășit 2,5% anul trecut și s-au angajat să ajungă la 3,5%. Și Germania tinde aici. Turcia, la 3,2, iar Marea Britanie, la 3%.
România a alocat, anul trecut, 2,2% din PIB, pentru apărare, iar anul acesta și-a propus să ajungă la 2.5%. Toți aliații din NATO au avut, anul trecut, cheltuieli cu apărarea care ating sau depășesc ținta de 2%, stabilită prima dată în 2014. Dar este foarte puțin probabil ca multe dintre statele care sunt la limita inferioară a alocării să ajungă la ceea ce își dorește Donald Trump. Franța a aprobat un buget pentru Armată de 2,5% din PIB până în 2030, dar Belgia abia în 2034 își propune să ajungă la această țintă. Iar Spania nu vrea să o facă deloc.”
