Chiar dacă uneori mai vedem de la geam Bucegii, aerul din București nu este nici pe departe ca cel de la munte.
Poluarea ne scurtează viețile și ne trimite mai des la medic, unde cheltuim bani, încercând să reparăm ceea ce decenii întregi de politici proaste au stricat.
Capitala încă nu are un plan pentru gestionarea calității aerului, iar măsurile pe care decidenții le-au luat de-a lungul anilor au fost, adesea, prea timide. În seria Euronews despre problemele care afectează Capitala, discutăm acum despre aerul pe care îl respirăm.
Trăim într-una din capitalele europene cu cel mai poluat aer. Ne-o spun de ani de zile medicii, ONG-iștii, specialiștii dar și Uniunea Europeană, care tot de ani de zile, ne cere să luăm măsuri.
Încă din 2009, la doar doi ani după ce România intra oficial în UE, Comisia Europeană ne atrăgea atenția că nu facem nimic să rezolvăm problema și deschidea o procedură de infringement.
În 2020 a venit sentința: judecătorii curții europene vorbeau despre nerespectarea “sistematică și persistentă” a limitelor de poluare, cel puțin până în 2016. De atunci, am rămas sub lupa europenilor. Nici în prezent nu știm, cel puțin la nivel oficial, exact care sunt sursele de poluare și cum le vom combate.
Oana Neneciu conduce Ecopolis, o organizație non-guvernamentală care monitorizează situația poluării din București și operează platforma aerlive.ro. Anul trecut, ONG-ul a publicat un raport care arată că în București, poluarea crește chiar și cu 200% pe timpul iernii. Capitala a fost aproape de a avea un plan pentru calitatea aerului, care să ne spună clar de unde vin noxele și cum putem rezolva problema, însă acesta a fost anulat în justiție.
„Cel nou este în curs de realizare, în sensul în care a fost realizat draftul studiului care stă la baza acelui plan și în curând teoretic primăria, până în primăvară ar trebui să vină cu planul de măsuri. Nu suntem prea optimiști.
Sursele sunt multiple, dar principalele două pe care ne concentrăm sau ar trebui să ne concentrăm sunt poluarea provenită din traficul auto și poluarea rezidențială, respectiv pentru încălzire”, a declarat Oana Neneciu, asociația Ecopolis.
De altfel, la Euronews v-am arătat cum mulți bucureșteni încă ard lemne și deșeuri pentru a se încălzi. Estimări neoficiale spun că practica ar fi prezentă în cam 80.000 de locuințe din București.
Și ce nu reușim să tratăm cu cap și cu legislație, tratăm cu bani și suferință, la doctor. Estimările Comisiei Europene arată că bucureștenii cheltuie, în medie, 3000 de euro pentru tratamentul afecțiunilor cauzate de poluare. Beatrice Mahler conduce institutul de pneumologie Marius Nasta.
Unii poluanți pot ajunge direct în sânge.
„Din sânge ajung în toate organele. Și s-a demonstrat deja că la nivelul ficatului pot să determine creșterea transaminazelor, la nivelul rinichiului pot să determine leziuni de fibroză care aduc ca și consecință insuficiența renală. La nivelul creierului leziuni care apar la nivelul vaselor de sânge și aduc tulnburări de circulație”, a declarat Beatrice Mahler, doctor pneumolog.
Primari, consilieri locali și activiști au adus de mai multe ori în discuție impunerea unor taxe de mediu care să descurajeze acumularea în trafic de mașini vechi și poluante, așa cum fac alte capitale Europene.
Până la o capitală verde, sustenabilă, cu un aer curat și cu mai mult spațiu verde pe cap de locuitor, cu transport în comun accesibil și atractiv, dar și cu un sistem centralizat de încălzire funcțional și chiar performant mai avem de așteptat. Nimeni nu poate spune însă exact cât.
