Premierul Ilie Bolojan nu renunță la ideea concedierii a 13.000 de bugetari pentru a face economii la nivelul primăriilor și consiliilor județene din țară. Și asta în ciuda protestelor de astăzi ale funcționarilor din administrația locală. Măsura afectează însă electoral partidele sistem, bazate pe primari și pe angajații acestora din teritoriu. O simplă privire pe hartă arată și de ce partidele captive în mâinile propriilor aleși locali se opun acestor concedieri.
Reducerea aparatului bugetar lovește direct în structurile locale ale partidelor mari, PSD și PNL, care depind electoral de rețelele de primari și angajați din teritoriu. O simplă privire pe harta administrației locale arată proporțiile impactului și motivele pentru care măsura este contestată de partidele „capturate” de propriii aleși locali.
Primele județe puse la „cură de slăbire”
Guvernul a publicat datele cu privire la procentul de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) și numărul de posturi care vor fi reduse. În unele județe, peste 80% dintre primării vor fi afectate:
- Galați – 61 din 66 UAT-uri (92%), cu 522 de concedieri (17% din totalul posturilor ocupate)
- Sălaj – 56 din 62 UAT-uri (90%), cu 260 de concedieri (16%)
- Vrancea – 62 din 74 UAT-uri (84%), cu 386 de concedieri (16%)
- Buzău – 69 din 88 UAT-uri (78%), cu 393 de concedieri (14%)
- Ilfov – 31 din 41 UAT-uri (76%), cu 321 de concedieri (12%)
Sursa: Guvernul României
Județele cu cele mai multe concedieri
Dincolo de procente, unele județe vor resimți puternic reducerile în termeni absoluți. Primele cinci după numărul de concedieri sunt:
- Prahova – 724 de concedieri (15%), în 68 din 105 UAT-uri
- București – 709 concedieri (8%), în 4 din cele 7 sectoare + Primăria Generală
- Argeș – 649 concedieri (16%), în 58 din 103 UAT-uri
- Suceava – 500 concedieri (13%), în 48 din 115 UAT-uri
- Mureș – 513 concedieri (13%), în 56 din 103 UAT-uri
Sursa: Guvernul Românie
Deși sindicatele au anunțat proteste în mai multe județe, Guvernul insistă că restructurările sunt necesare pentru a reduce cheltuielile și pentru a eficientiza administrația locală. Rămâne însă de văzut cum vor influența aceste măsuri echilibrul politic local și cum se vor reorganiza primăriile și consiliile județene după valul de disponibilizări.
