Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

Benzina ar putea trece de 10 lei pe litru, iar motorina de 11 lei. Avertismentul Frames privind efectele crizei din Orientul Mijlociu

Prețurile carburanților din România ar putea crește puternic în următoarele zile, pe fondul escaladării tensiunilor din zona Golfului. Benzina standard ar putea depăși 10 lei pe litru, iar motorina ar putea ajunge la 11 lei pe litru, avertizează compania de consultanță Frames într-o analiză privind efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu.

Consultanții atrag atenția că presiunile asupra pieței petroliere și blocarea unor rute maritime importante se pot transmite rapid în economia românească, de la prețul combustibililor până la costurile de transport, agricultură, construcții și industrie, potrivit Agerpres.

Petrolul Brent a trecut de 100 de dolari

Potrivit analizei Frames, între 9 și 11 septembrie, mai multe evenimente produse în Peninsula Arabică au afectat sistemul energetic și logistic mondial.

Pe 9 septembrie, forțele americane au confirmat distrugerea a cinci petroliere iraniene în Golful Oman și în apropierea insulei Kharg, în timp ce rebelii houthi au atacat instalații petroliere saudite. O zi mai târziu, Iranul a anunțat că a atacat zece nave în apropierea strâmtorii Ormuz.

Pe 10 septembrie, houthii au cucerit portul Mokha și insula Zuqar, iar pe 11 septembrie au preluat insula Perim, care împarte în două strâmtoarea Bab el-Mandeb. În aceeași zi, Arabia Saudită a confirmat oprirea conductei East-West, cunoscută sub numele de Petroline, după ce aceasta a fost lovită de drone lansate din Irak.

Strâmtoarea Ormuz transportă în mod normal aproximativ 20 de milioane de barili de petrol pe zi, echivalentul a aproximativ 20% din consumul mondial de produse petroliere lichide. Potrivit Frames, traficul prin această rută a fost redus drastic în ultimele luni.

Evoluțiile s-au reflectat și în prețul petrolului. Brentul a pornit anul la aproximativ 72 de dolari pe baril, a depășit 110 dolari în primăvară, apoi a coborât sub pragul de 70 de dolari. După expirarea memorandumului de 60 de zile, pe 17 august, cotația a început să crească din nou, depășind 100 de dolari pe 9 septembrie, când a ajuns la 101,21 dolari, și atingând aproximativ 105 dolari în ziua următoare.

„Merită reținut cât de greșit a fost calibrat consensul. Administrația americană pentru informații energetice modela, în august, un Brent mediu de 87 de dolari pentru 2026 și 78 de dolari în ultimul trimestru, pe ipoteza explicită că restricțiile din Ormuz se vor relaxa până la finalul lunii august. Nu s-au relaxat”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames, în documentul citat.

Transportul maritim, o nouă sursă de presiune

Un alt factor important îl reprezintă blocarea sau devierea rutelor maritime. O navă care este nevoită să ocolească Africa pe la Capul Bunei Speranțe parcurge aproximativ 3.800 de mile marine în plus, iar călătoria poate dura cu 10-14 zile mai mult.

„Consecința operațională este cea pe care armatorii o numesc distrugere de capacitate fără pierdere de nave. Dacă o navă ocolește Africa pe la Capul Bunei Speranțe, ruta se lungește cu aproximativ 3.800 de mile marine și cu 10-14 zile de navigație. Flota mondială rămâne identică ca număr, dar capacitatea efectivă de transport scade, pentru că fiecare navă este ocupată mai mult timp pentru același volum. Rezultatul se vede în tarife chiar și pe rutele care nu au nicio legătură cu Marea Roșie”, a precizat Adrian Negrescu.

Carburanții, deja mai scumpi în România

Efectele asupra României sunt deja vizibile în prețurile carburanților. Datele INS pentru luna august indică o creștere anuală de 17,03% pentru combustibili, de 25,49% pentru benzină și de 34,61% pentru motorină.

Potrivit Frames, dacă sunt excluși combustibilii, indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august față de iulie, ceea ce indică faptul că presiunea inflaționistă a venit în principal din această categorie.

Guvernul a introdus, prin Legea 162/2026, un mecanism de acciză dinamică pentru motorina standard, recalculat o dată la două săptămâni. Reducerea a fost de 20% în perioada 16-31 august și a ajuns la 25% pentru intervalul 1-15 septembrie.

Chiar și cu această măsură, motorina a depășit 10 lei pe litru în toate stațiile, după ce atinsese un maxim istoric de 10,98 lei la începutul lunii august. Ministerul Finanțelor urmează să recalculeze procentul de reducere pe 15 septembrie.

„Marele semn de întrebare rămâne evoluția prețului carburanților”, avertiza Adrian Negrescu pe 12 august, când estima că vârful inflației a fost depășit.

Scumpirea carburanților poate lovi întreaga economie

Frames avertizează că o nouă creștere a prețurilor la carburanți se poate transmite rapid în costurile transportului rutier, agriculturii, construcțiilor și industriei.

Un al doilea canal de transmisie este reprezentat de transportul containerelor. O eventuală creștere a costurilor pentru mărfurile aduse din Asia ar putea majora prețurile componentelor, electronicelor, textilelor, bunurilor de consum și materiilor prime.

Presiunile apar într-un moment dificil pentru economia României. Potrivit analizei Frames, primul semestru din 2026 s-a încheiat cu o scădere a PIB de 0,7% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier.

„Cu alte cuvinte, România intră într-un șoc energetic extern cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spațiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spațiu monetar pentru ieftinirea creditului și nu există creștere economică din care să se absoarbă costul”, arată analiza companiei.

15 septembrie, o zi importantă pentru prețul motorinei

Consultanții consideră că următoarele repere importante sunt recalcularea accizei la motorină din 15 septembrie, ședința de politică monetară a Băncii Naționale din 8 octombrie și evoluția situației din zona Bab el-Mandeb.

„Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică abstractă. Este una foarte concretă: dezinflație mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri și o creștere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate. Adică exact combinația pe care o economie stagnantă nu și-o poate permite”, mai arată analiza Frames.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE