Belarus este ultima țară care s-a alăturat Consiliului de Pace al lui Donald Trump, deși sunt multe îngrijorări legate de sprjinul continuu acordat Moscovei în războiul său împotriva Ucrainei, potrivit Euronews.com.
Belarus intră în Consiliul Păcii, în ciuda sancțiunilor occidentale
Într-o declarație publicată pe X, Consiliul Păcii a declarat că „salută Belarusul ca membru fondator al organizației noastre internaționale în expansiune”. Nu este clar dacă Minsk a plătit taxa de un miliard de dolari pentru a obține statutul de membru permanent în Consiliu.
Ministerul de Externe al Belarusului a declarat săptămâna trecută că Minsk este „pregătit să joace un rol activ în continuarea unei noi arhitecturi a securității globale și regionale, bazate pe principiile respectului reciproc și ale luării necondiționate în considerare a intereselor naționale ale statelor membre”.
Guvernul președintelui Aleksandr Lukașenko se află sub o presiune semnificativă din cauza sancțiunilor impuse de UE după alegerile prezidențiale contestate din 2020 și reprimarea violentă a protestatarilor și a altor voci din opoziție, la care s-au adăugat măsuri suplimentare după ce țara a permis Rusiei să-și folosească teritoriul pentru a lansa invazia pe scară largă a Ucrainei la începutul lui 2022.
Deși Washingtonul-ul și-a relaxat propriile sancțiuni împotriva Minskului în schimbul eliberării deținuților politici belaruși, persistă îngrijorările legate de controlul ferm exercitat de Lukașenko asupra țării încă din 1994 și de rolul său în războiul Rusiei.
Belarus între aliatul Moscovei și discursul de mediator
Lukașenko rămâne aliatul principal al Moscovei și al lui Vladimir Putin, iar Rusia a amplasat în Belarus racheta Oreshnik, capabilă să transforme focoase nucleare.
Deși Kremlin-ul nu a specificat câte rachete au fost trimise sau dacă au încărcătură nucleară, Lukașenko a declarat că până la zece sisteme Oreshnik vor fi amplasate în Belarus.
Deși au rămas de-a lungul anilor temeri că Belarusul ar putea intra în războiul din Ucraina de partea Rusiei, Lukașenko s-a prezentat drept un mediator, iar Belarusul drept un posibil loc pentru discuții între Moscova și Kiev, afirmând anul trecut că „un fel de soluție” se va contura la un moment dat.
„Probabil vom continua să fim în conflict mult timp. Suntem slavi, dacă începem un conflict, acesta va dura mult timp. Dar va exista o rezolvare. Lumina de la capătul tunelului va apărea anul acesta”, a punctat Lukașenko.
De atunci, discuțiile de pace conduse de SUA au avansat într-un ritm extrem de lent, în principal din cauza cererilor maximaliste ale Moscovei, inclusiv preluarea controlului total asupra regiunilor din estul Ucrainei pe care le ocupă doar parțial.
