Noul context geopolitic global le dă fiori specialiștilor. De la războiul pornit de Putin în Ucraina, la războiul Israel-Gaza și Israel (SUA)-Iran și apoi la capturarea de către americani a lui Nicolas Maduro, până la dorința lui Trump de a anexa Groenlanda, situația geopolitică globală se află într-o schimbare fundamentală.
Iar ceea ce șochează este modul brusc în care se întâmplă totul. De altfel, experții avertizau că întreaga arhitectură va cunoaște transformări radicale odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă. Previziunile s-au adeverit.
Mai mult, fostul consilier pe securitate, din primul mandat al lui Trump, John Bolton, a vorbit și despre eventualitatea a ceea ce administrația americană nu a exclus, și anume „o intervenție militară în Groenlanda, care ar fi un dezastru pentru SUA". Bolton a făcut referire și la un sondaj recent care arată că un număr infim de americani ar fi în favoarea preluării teritoriului semiautonom al Groenlandei.
Nicu Ștefănuță: „România e la statutul de clasa B. Marii elefanți sunt SUA și China”
În acest context uriaș al schimbărilor extreme, unde se află România și ce ar putea să facă? Președintele Nicușor Dan spune că țara noastră trebuie să se adapteze la noile realități de pe scena globală. El a vorbit despre „crize și competiții” între marile puteri.
O analiză a făcut și vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, în direct la Euronews, în cadrul emisiunii România lui Vitalie.
Nicu Șfefănuță, vicepreședintele Parlamentului European: „Nu e haos, e o schimbare de paradigmă, s-a schimbat jocul. Dacă jucam înainte table, acum jucăm șah în 3D. Tablele sunt mai fixe, un joc dual. Acum jucăm șah în 3D, adică în toate direcțiile. Poate de aceea folosește președintele cuvintele 'creativă și dinamică'. Nu mai trebuie să fim în șabloanele vechi, în care repetăm aceleași stereotipuri, ci trebuie să gândim dinamic.
Țara noastră a supraviețuit mereu când s-au împins giganții. În toate războaiele am pornit pe o parte, am terminat pe alta. Este vorba de supraviețuire acum, nu mai e vorba doar de interesele naționale, pentru că acum suntem într-un magazin în care elefanții se împing și vietățile mai mici trebuie să vadă cum fac față. Cam asta e realitatea și e cunoscută.
Și în strategia națională de securitate americană, cele 25 de pagini sunt un fel de comunicat de presă în care se spune că asta se va întâmpla. Se folosește 'emisfera noastră', se spune 'Europa trebuie să facă față Rusiei'. De altfel, e singura dată când e folosit cuvântul Rusia în acel document. În strategia națională a SUA nu se dedică un capitol special Rusiei, nu e interesantă. Asta înseamnă că Rusia nu e considerat jucător suficient de mare să merite un capitol așa cum are China, ci este un jucător secundar.
Dar nici noi nu suntem un jucător principal, noi suntem la statutul de clasa B. Marii elefanți sunt SUA și China. Ș mai sunt, ca în perioada Războiului Rece, state care se orientează după putere. Puțini sunt neutri. Pentru că, în perioada asta în care noi consideram că lumea este exact așa cum o știam noi, diplomația internațională s-a mutat. Noi trebuia să ne trezim acum vreo 10-15 ani, când a început cu adevărat schimbarea. După mine, schimbarea lumii a început după criza mondială din 2007-2008, în care Putin s-a simțit suficient de liber să se exprime agresiv în Georgia, cu Crimeea după Jocurile Olimpice de la Soci și, mai departe, știm povestea. Noi am fost mult prea leneși mult prea mult timp."
Vicepreședintele Parlamentului European: „Odată ce China investește la tine, nu mai pleacă”
În tot acest context, Nicu Ștefănuță remarcă anumite particularități în cercurile internaționale. De departe, China se poziționează mereu pe o poziție de putere și chiar așa este văzută de mulți. Iar Rusia are o caracteristică asemănătoare, în ciuda faptului că „nu prea contează” în viziunea lui Trump.
Nicu Șfefănuță, vicepreședintele Parlamentului European: „China investește, de decenii, în Africa și cumpără putere. Eu merg uneori să reprezint Parlamentul European la forurile internaționale, cum este International Parlamentary Union, un for unde se întâlnesc toți parlamentarii lumii. Și observ care delegații sunt trendy, cu cine vrea lumea să vorbească, cu cine vrea lumea să stea la masă. Lumea vrea să stea la masă cu China, cu Rusia, cu Brazilia. S-au schimbat polii de putere, nu mai suntem noi 'occidentalii'.
La multe organizații internaționale, SUA preferă să nu participe și eu cred că, din păcate, se pierde acea putere soft pe care o ai participând la jocul internațional. Zaharova vine cu o delegație de 50 de persoane și toată lumea vrea câte o bilaterală cu ea, în condițiile în care multe din statele lumii au sancțiuni impuse asupra ei. Înțelegeți? Acesta este nivelul pe care îl observ, empiric, ca diplomat politic european.
Iar China inspiră frică și obediență din partea multor state în care a investit strategic, dar cu condiții. Am trăit în Etiopia, am lucrat, am văzut Uniunea Africană, știu ce înseamnă investiție chineză, știu cu ce condiții vine. Odată ce China investește la tine, nu mai pleacă.
Asta e școala lui Putin, te împinge pe scări și te întreabă de ce te grăbești, asta e filosofia lui, de mardeiaș, de bătăuș. A fost KGB-ist. Pare pacificator în ceea ce spune, că 'sistemul internațional ne este drag, însă se schimbă, trebuie să schimbăm arhitectura, că nu suntem în siguranță, că e în interesul tuturor'. După ce tu ai busculat arhitectura aia de securitate. Cine a schimbat granițele? Cine a pornit un război clasic, ca în 39?
Vrea o lume în care Rusia are o putere mai mare decât o țin bojocii. Eu cred că Putin vrea să-i copieze pe Petru cel Mare și pe Ecaterina cea Mare, el are o viziune țaristă asupra lumii, cu noi căi maritime, cu cucerirea gurilor Dunării, cu calea maritimă oceanică arctică, acestea sunt viziunile lui. El nu se compară cu amârâții de bolșevici, ci se compară cu țarii cei mai mari."
Avertisment dur: „Pericolul este de desființare, de disoluție a statului român. Este existențial pericolul”
Nicu Șfefănuță, vicepreședintele Parlamentului European: „Stai să ajungem noi rinoceri, de la iepurele care suntem. Mai avem până acolo. Ca Uniune, da, suntem irelevanți militar. Anul acesta este al naibii de îngrijorător, cum a spus Armand Goșu, un an favorabil pentru Putin. Chiar dacă suntem bogați, până facem noi arme, durează prea mult, nu avem mobilitate militară. Să duci un tanc de la Constanța la Riga, te poate ține luni întregi, nu se potrivesc șinele unele cu altele, avem țări în care se termină șoselele la graniță. Toate acestea necesită timp. De acea suntem slabi, pentru că timpul e totul în conflictele internaționale. (...)
Pericolul este de desființare, de disoluție a statului român. Este existențial pericolul. Este ca în 1940, când o bucată s-a dus într-o parte și o bucată, în alta, în 1939, când Ribbentrop/Molotov a spart în două Polonia. Dacă NATO își pierde din credibilitate, atunci va fi și testat într-un punct slab. Nu va zbura nimic spre Paris, dar majoritatea românilor nu știu ce e aia Tallin, sau nu știu unde e Riga. La fel cum estonienii nu știu unde este Galați. Poate fi o testare în zona economică, pe care noi ne bazăm, cea cu resursele (n.r.: zona economică exclusivă a României, din Marea Neagră, unde va avea loc proiectul Neptun Deep. Acel areal nu este protejat de Articolul 5 al tratatului NATO, conform șefului Armatei române).
Mie mi-ar plăcea o republică europeană unită, o spun cu toată responsabiltatea. Nu ar fi rău să avem o mai multă legitimitate prin alegerea președintelui Comisiei Europene, de exemplu. Nu ne-am mai plânge toată ziua și nici nu am mai da apă la moară suveraniștilor. România, dacă nu era în angrenaj cu UE și cu NATO, era acum un fel de Belarus, care nu ar fi rămas independent. Imediat, puterea umple vidul. O Bosnie, o Serbie. Se poate spune că ele își conduc singure destinele sau că sunt influențate?"
