Rusia are un plan de agresiune pe termen lung împotriva Europei, susține șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care susține că rușii reprezintă o amenințare directă pentru Uniunea Europeană. Iar metodele de agresiune înseamnă, în principal, acte de sabotaj și atacuri cibernetice.
În plus, cheltuielile militare uriașe ale Rusiei sugerează că președintele Vladimir Putin intenționează să-și folosească forțele armate și în alte părți ale Europei, în viitor, după cum a avertizat Kaja Kallas.
Rusia are un plan de agresiune pe termen lung în Europa
Ea a menționat că Rusia cheltuiește deja mai mult pentru apărare decât cele 27 de țări ale UE la un loc, iar în acest an va investi mai mult „în apărare decât în sănătate, educație și politică socială, la un loc”.
Pentru a exemplifica agresiunile ruse, Kaja Kallas a enumerat o serie de încălcări ale spațiului aerian de către ruși, exerciții militare provocatoare și atacuri asupra rețelelor energetice, conductelor și cablurilor submarine.
„Este vorba despre un plan pe termen lung, un plan pentru o agresiune pe termen lung. Nu cheltui atât de mult pentru armată dacă nu intenționezo să o folosești. Europa este atacată, iar continentul nostru se află într-o lume care devine din ce în ce mai periculoasă”, a declarat Kallas, în Parlamentul European, de la Strasbourg, citată de LAtimes.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Rusia produce în trei luni la fel de multe arme și muniții cât produc împreună cele 32 de state aliate într-un an. El consideră că Rusia ar putea fi în măsură să lanseze un atac asupra unui aliat NATO până la sfârșitul deceniului.
Actele de sabotaj și atacurile cibernetice vizează în principal subminarea sprijinului european pentru Ucraina, au declarat diverși ofițeri militari și experți.
Însă, în Europa, crește îngrijorarea că Rusia ar putea încerca să testeze garanția de securitate prevăzută la articolul 5 din Tratatul NATO, angajamentul prin care un atac asupra oricăruia dintre aliați va fi întâmpinat cu o reacție colectivă din partea tuturor celor 32 de membri.
În 2021, aliații NATO au recunoscut că atacurile cibernetice semnificative și cumulative ar putea, în anumite circumstanțe, să fie considerate și un atac armat care ar putea duce la invocarea articolului 5, dar până în prezent nu s-a luat nicio măsură.
Având în vedere că administrația Trump își îndreaptă acum atenția asupra provocărilor de securitate din Orientul Mijlociu și China, Europa a fost lăsată să se descurce singură și să se ocupe singură și de Ucraina, ceea ce înseamnă că se află într-o poziție mai precară.
Săptămâna trecută, șeful serviciului de informații externe al Germaniei (BND), Bruno Kahl, a avertizat să nu subestimăm intențiile Rusiei față de Occident și NATO.
„Suntem foarte siguri, și avem dovezi din partea serviciilor de informații în acest sens, că Ucraina este doar un pas pe calea către Occident”, a declarat Kahl, în cadrul podcastului Table Today, din 9 iunie.
Obiectivul Rusiei este să-și extindă sfera de influență spre vest, a afirmat șeful BND.
„Ei vor să readucă NATO la starea în care se afla la sfârșitul anilor 1990. Vor să alunge America din Europa și vor folosi orice mijloace pentru a atinge acest obiectiv”, a spus Kahl. El a avertizat că „acest lucru trebuie înăbușit din fașă” și că descurajarea este „cea mai pașnică modalitate” de a preveni războiul.
La summitul de la Haga, din 24-25 iunie, țările NATO urmează să convină asupra unui nou angajament de investiții în apărare și să aloce miliarde de dolari în plus pentru cheltuieli legate de securitate.
