Andrei Țăranu, politolog, argumentează că perioada incertă politică în care se află România ar fi trebuit să fie de fapt o perioadă de reorientare a partidelor politice către electorat, însă actul de guvernare încă rămâne un scop dezirabil.
În direct pentru Euronews România, politologul argumentează că, având în vedere lipsa de încredere pe care o au românii pentru partide, acestea ar fi trebuit să accepte un Guvern care să „funcționeze de la sine”, lăsând astfel timp pentru o „reraportare la cetățeni”.
Totuși, dorința partidelor de a guverna le va oferi câștig de cauză la o a doua nominalizare, ceea ce ar însemna că nu va exista și un Guvern Tomac.
Andrei Țăranu, politolog: „Sincer, duminică seara eram mai optimist decât marți seara la aceeași oră. Credeam că partidele vor înțelege, vor dori să intre într-un fel de perioadă de opoziție și să se replieze având în vedere că, dacă ne uităm în toate sondajele, inclusiv în declarația președintelui Nicușor Dan, partidele politice din România sunt într-o situație extrem de complicată. Nimeni nu are încredere în partidele politice. Sunt trei entități: Guvernul, Parlamentul și partidele politice. Partidele politice sunt pe ultimul loc la încredere. Asta ar fi putut să fie o perioadă în care partidele să lase un Guvern, hai să îi spunem dronă, un Guvern care funcționează de la sine, și să încerce să își rezolve problemele de încredere, de reraportare la cetățeni, la propriul electorat, reconectare la societate. Cu excepția AUR, toate aceste partide au pierdut conexiunea cu societatea reală. Vorbesc tot soiul de cuvinte, multe goale care nu au, de exemplu aia cu reforma, o reformă pe care, după cum vedeți, marea majoritate a cetățenilor o refuză, și tot timpul se vorbește despre ea. Aici, dacă vreți, ar fi fost o, mă gândeam, o alegere rațională din partea partidelor. Din diverse motive, însă, ele doresc în continuare să participe la actul de guvernare și probabil vor avea câștig de cauză, probabil la a doua nominalizare. Nu sunt foarte optimist că asistăm sau vom asista la nașterea Guvernului Tomac”.
Premierul ar putea deveni un „proxy” al președintelui
În același timp, susține Andrei Țăranu, Guvernul Tomac s-ar putea dovedi a fi mai degrabă un prilej de sistem prezidențialist al președintelui Nicușor Dan, premierul fiind în acest sens un „proxy”.
Țăranu argumentează că un asemenea sistem nu este o noutate, având în vedere istoricul lui Ion Iliescu cu FSN și partidele asemănătoare, precum și Traian Băsescu cu un USL eventual format, și deci un partid „guvernamentalo-prezidențial” al președintelui Nicușor Dan ar fi o dorință în acest caz.
Totuși, având în vedere și faptul că președintele Nicușor Dan nu aparține unui partid, o asemenea variantă de „grupare politică” devine un scenariu mai plauzibil.
Andrei Țăranu, politolog: „Aici sunt absolut de acord. Dacă se va întâmpla așa și va exista un prim-ministru care va fi de fapt un proxy al președintelui, intrăm într-un sistem prezidențialist pe care România l-a tot avut. Justificarea este alta. Este pentru prima dată când președintele este independent, adică el nu are un partid. Atunci când a fost Ion Iliescu a forțat să fie un FSN, apoi FDSN, PDSR, să fie la guvernare. Apoi când a fost Traian Băsescu în 2009, vă aduceți aminte, PDL cu PSD, tot așa o schemă care a pregătit USL. Deci, președinții în România au această dorință de prezidențialism, să nu ne ascundem. Ceea ce însă e diferit este faptul că toți acești președinți până acum au fost și președinții unor partide. Nicușor Dan, neavând un partid, practic încearcă să construiască un partid guvernamentalo-prezidențial în interiorul Parlamentului. Probabil cam asta ar trebui să fie scenariul”.
