Nivelul crescut de analfabetism funcțional are efecte directe asupra economiei, iar angajatorii din România simt din plin asta. Alte țări europene au venit cu soluții, cursuri, ateliere și programe speciale prin care adulții să își dezvolte gândirea critică. Mai mult, au venit și cu investiții. Un lucru care lipsește cu desăvârșire din sistemul educațional românesc, care pare că nu e o prioritate.
Exemplul vine în urma unui caz real, documentat într-un jurnal de medicină din SUA. Studiul măsura nivelul de literație a peste 250 de persoane. Adulții care aveau un nivel de citire asemănător cu cel al unor elevi de clasa a 6-a au interpretat greșit etichetele medicamentelor de trei ori mai des decât cei cu un nivel de literație normal pentru vârsta lor. Nu există astfel de statistici pentru România, însă datele de la OCDE ne arată că aproape jumătate dintre adulții României ar fi analfabeți funcțional.
Daniel David, fost ministru al Educației: „Dacă mai continuăm câțiva ani, mă tem, așa cum am spus și în anunțul de demisie, că vom sfârși sub obscurantism și că țara, științific, va deveni o colonie.”
Peste 100.000 de români nu știu să scrie și să citească
În plus, conform ultimului recensământ, peste 100.000 de români nu știu deloc să scrie și să citească. Și asta pentru că, din diverse motive, n-au fost la școală.
Daniela are 43 de ani. Și-a început viața într-un orfelinat, apoi a intrat în grija bunicii. La școală n-a mers niciodată.
Daniela Dincă, 43 de ani, mama: „Dacă mă pune cineva să scriu sau să semnez, mă roșesc la față. Și la serviciu am semnat contractul și înainte să-l semnez m-am uitat să văd ce semnez. Mi-a luat cam jumătate de oră să-l pot descifra cum trebuie, să-l pot înțelege cum trebuie.”
Acum învață cot la cot cu copiii ei. Înțelege cât de importantă este educația așa că vrea să îi motiveze și pe ei.
Daniela Dincă, 43 de ani, mama: „Mamă, învață că înveți pentru tine. Nu vreau să te chinui cum mă chinui eu, să faci ce fac eu ca femeie de serviciu. Îți poți găsi în altă parte mult mai bine cu școală”.
În lupta cu analfabetismul funcțional au intrat și angajatorii. Multe companii fac cursuri de comunicare, prin care să-și încurajeze angajații să gândească critic. Nivelul de înțelegere a unor indicații e măsurat chiar și la interviurile de angajare. Oana Datki este specialist în resurse umane. Prin mâinile ei au trecut mii de CV-uri.
Oana Datki, specialist HR: „În momentul în care sunt scoși dintr-un tipar, brusc nu mai sunt siguri, nu înțeleg exact cerințele. De aceea în recrutare se folosesc foarte mult studiile de caz, interviurile care să includă și studii de caz cu situații neașteptate. Vedem foarte multe situații în care angajații nu reușesc să identifice cerința și mesajul dintr-un mail sau din niște instrucțiuni.”
Odată scoși dintr-un tipar fix, mulți oameni rămân fără soluții. Completarea unor formulare, înțelegerea de bază a legilor sau capacitatea de a urma instrucțiuni, toate ne fac adulți funcționali în societate.
Gabi Bartic, Director Executiv Brio: „Fiecare al 2-lea adult pe care îi vom avea peste 10 ani de zile nu va înțelege ce-i cu el. Și când spun ce-i cu el poate să sune așa foarte dur și abrupt. Dar de fapt, discutăm despre ce evaluăm noi când evaluăm de fapt literație științifică, evaluăm capacitatea lui de a înțelege principii științifice simple. Și atunci o să ne dăm seama de ce nu trebuie să ne mirăm de faptul că avem atât de mulți antivacciniști. De ce nu trebuie să ne mirăm de faptul că avem atât de puțini oameni care pricep cum funcționează anotimpurile, care pricep cum funcționează fenomenele meteo.”
În alte țări europene precum Germania au fost introduse la nivel național programe speciale, ateliere sau cursuri prin care adulții pot să își dezvolte capacitățile de citit, scris, matematică sau comunicare.
