Partidul de extremă dreapta AfD din Bavaria propune o unitate specială de poliție modelată după ICE-ul american pentru urmărirea solicitanților de azil și coordonarea deportărilor, potrivit Euronews.com.
Partidul german de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) din Bavaria propune înființarea unei unități speciale de poliție, modelată după Immigration and Customs Enforcement (ICE) din Statele Unite, pentru a urmări solicitanții de azil și a coordona deportările, potrivit unor documente interne.
La conferința de presă care a urmat conferinței de iarnă a organizației de stat bavareze, lidera grupului parlamentar AfD, Katrin Ebner-Steiner, a evitat inițial întrebările despre acest model.
Deși Ebner-Steiner a explicat că structura organizațională a unității este încă deschisă, faptul că documentul conceptual prevede o orientare „similară cu ICE” a devenit cunoscut abia ulterior, când documentele au fost puse la dispoziția mass-media după multiple solicitări.
ICE, adică Serviciul de Imigrație și Control al Vămilor din SUA, a fost puternic criticat pentru abordarea sa tot mai dură în ceea ce privește arestările, deportările și alte operațiuni. Recent, mai multe incidente au atras atenția și au provocat proteste:
- Sâmbătă, un asistent mewdical de 37 de ani, Alex Pretti, a fost împușcată mortal de un ofițer ICE la câteva secunde după ce îi fusese pulverizat un iritant chimic și apoi aruncat pe pământ.
- Renee Good, de asemenea în vârstă de 37 de ani, a fost ucisă de un ofițer de imigrare în timp ce stătea în mașina sa, pe 7 ianuarie. Administrația Trump nu le-a permis investigatorilor locali să examineze cazului ei.
- O altă operațiune ICE în Minnesota a provocat demonstrații după ce ofițerii federali au reținut un băiat de cinci ani împreună cu tatăl său.
- Într-un alt caz, un bărbat deținut a murit în custodie, după ce ar fi fost strangulat.
Posibile interdicții de circulație seara
Dincolo de unitatea de deportare, documentul de poziție al AfD bavarez cere efectuarea obligatorie a serviciului comunitar pentru toți solicitanții de azil și instituirea unei interdicții de circulație seara, despre care Ebner-Steiner spune că ar „duce la creșterea siguranței publice”.
Partidul propune, de asemenea, mutarea copiilor imigranți care întâmpină dificultăți cu limba germană din școlile de masă și plasarea lor în instituții separate.
Educația religioasă pentru acești elevi ar urma să fie înlocuită cu „educație culturală și educație în valori”, pentru a preveni „lipsa de disciplină și violența în școlile noastre”, potrivit membrului parlamentului de stat Markus Walbrunn.
AfD bavarez, clasificat ca organizație de extremă dreapta
AfD bavarez a fost clasificat drept organizație de extremă dreapta suspectă de către Oficiul pentru Protecția Constituției din stat încă din 2022, această desemnare fiind menținută de Curtea Administrativă din München în iunie 2024.
Curtea a constatat dovezi suficiente ale unor eforturi împotriva ordinii de bază democratice a Germaniei, în special în ceea ce privește demnitatea umană și principiile democratice.
Autoritățile au citat: înțelegerea etno-culturală a națiunii, pozițiile anti-străini și anti-musulmani, antisemitism ocazional, denigrarea sistematică a instituțiilor statului și apelurile la „remigrare”, inclusiv pentru cetățenii germani cu origini imigrante.
Mai mulți membri ai AfD bavarez au menținut legături cu Mișcarea Identitară și liderul acesteia, Martin Sellner, cu mai mulți reprezentanți ai partidului promovând public conceptul de remigrare al lui Sellner sau participând la evenimente de networking.
Anumiți membri ai parlamentului AfD sunt acum supuși supravegherii, inclusiv legislatorul de stat René Dierkes, pe care autoritățile îl consideră o „funcție de legătură” între AfD și extrema dreaptă din cauza potențialelor activități anticonstituționale.
Partidul contestă supravegherea prin proceduri legale care sunt încă în curs.
La alegerile federale din 2025, AfD a devenit al doilea cel mai puternic partid din Bavaria, cu aproximativ 19% din voturi, dublând rezultatul din 2021. Uniunea Creștin-Socială (CSU) condusă de Markus Söder a păstrat primul loc cu 37,2%.
