O suprafață aproape cât cea a Luxemburgului a fost mistuită de incendii de vegetație în Europa, de la începutul anului și până în prezent, potrivit Sistemului European de Informare privind Incendiile Forestiere (EFFIS) al Uniunii Europene, scrie Euronews.com.
Până la data de 15 iulie, totalul cumulat al suprafeței arse a ajuns la 231.539 de hectare – cu 119% mai mult decât media pe termen lung, de 105.586 hectare, pentru această perioadă a anului.
Incendii violente în mai multe țări europene
În ultimele săptămâni, incendiile au forțat zeci de mii de oameni să își părăsească locuințele și au făcut cel puțin trei victime în Turcia, au dus la carantinări în Catalonia, evacuări în masă din Creta și au provocat haos în zona Marsilia.
Lista incidentelor este în continuă creștere, pe măsură ce vara caniculară continuă.
„Vedem deja că situația este destul de extremă în acest an”, spune Sarah Carter, cercetătoare la organizația Global Forest Watch.
„Ne așteptam la așa ceva – 2023 a fost cel mai călduros an înregistrat, iar 2024 este și el pe cale să bată recorduri. Condițiile calde și uscate par să devină noua normalitate”, explică ea.
Combinația de valuri de căldură, secetă și gestionare deficitară a pădurilor contribuie la izbucnirea și extinderea incendiilor forestiere.
Incendiile au început mai devreme în acest an
EFFIS arată că și numărul total de incendii este semnificativ mai mare decât media – 1.230 până la 15 iulie, comparativ cu 478 în mod obișnuit pentru această perioadă.
Această creștere a fost resimțită mai ales în februarie și martie, din cauza condițiilor uscate și calde în vestul și centrul Europei.
Deși după luna martie situația s-a mai echilibrat, începutul de an rămâne unul alarmant.
Sarah Carter observă că sezonul incendiilor se extinde, începând mai devreme și durând mai mult, ca urmare a încălzirii globale cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră din arderea combustibililor fosili.
Incendiile alimentează un cerc vicios climatic
Condițiile mai calde și lipsa ploilor usucă pădurile, făcându-le mai vulnerabile la incendii, iar suprafețele arse sunt mai întinse ca niciodată.
Până la 16 iulie, emisiile de carbon estimate din incendii în UE au ajuns la 1,9 megatone de carbon, potrivit Mark Parrington, cercetător la Copernicus Atmosphere Monitoring Service (CAMS).
Emisiile provenite din incendii contribuie la încălzirea globală, agravând ciclul distructiv: pădurile devin tot mai fragile, iar incendiile tot mai greu de controlat.
Țările cel mai afectate de incendii în 2025
- Turcia a înregistrat un record absolut de suprafață arsă pentru această perioadă, cauzat de incendii de amploare în iunie și iulie.
- Emisiile de carbon din aceste incendii sunt cele mai mari din ultimii 22 de ani, de două ori peste medie.
- Regatul Unit a raportat cele mai mari emisii anuale din ultimii 22 de ani, în special din cauza incendiilor din Scoția.
- Grecia are o suprafață arsă mai mare decât media, dar fără recorduri absolute.
- România iese în evidență: EFFIS indică 123.000 de hectare arse în 2025, comparativ cu media obișnuită de 23.000 – o creștere de peste cinci ori. Situația a fost determinată în special de lunile februarie-martie, extrem de calde și uscate. După aprilie, ritmul incendiilor s-a stabilizat.
„Pare că întreaga Europă arde”, spune Carter, „dar nordul continentului rămâne destul de rezistent la foc.” În schimb, sudul Europei – Portugalia, Grecia, Spania – suferă pierderi masive de păduri din cauza incendiilor.
Unele incendii devin imposibil de stins
Soluția ține de gestionarea mai inteligentă a pădurilor – eliminarea vegetației inflamabile (precum eucaliptul), păstrarea umidității în sol, realizarea de culoare de protecție și diversificarea vegetației.
Însă, în unele cazuri, condițiile extreme de secetă și vânt fac ca „incendiile să fie imposibil de combătut”.
Sistemele de avertizare timpurie devin astfel cruciale pentru siguranța populației. Uniunea Europeană folosește datele EFFIS pentru emiterea de alerte, iar Global Forest Watch oferă notificări de „perturbări” în păduri.
„Nu mă aștept ca vara aceasta să fie diferită de ce am văzut deja. Oamenii trebuie să fie pregătiți pentru calitatea proastă a aerului, pentru riscuri asupra locuințelor, afacerilor, vieților, iar turiștii din sudul Europei trebuie să fie conștienți de pericole”, avertizează Carter.
