Bolojan: România să fie alături de partenerii europeni un contributor la apărarea Europei

Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „Un proiect important este cel privind creșterea capacității de apărare a României până în anul 2030. Un proiect care urmărește pe de o parte creșterea bugetului pentru Apărare etapizat în anii următori, în așa fel încât România să fie alături de partenerii europeni un contributor la apărarea Europei și la creșterea siguranței țării noastre.

În acest, ministrul Apărării a fost mandatat ca în negocierile și discuțiile tehnice care vor pregăti summitul NATO din luna iunie de la Haga, din a doua jumătate a lunii să își asume în numele țării noastre creșterea etapizată a bugetului de Apărare, în așa fel încât bugetul nostru să asigure o apărare consolidată a României și a Flancului de Est”

România accesează un credit de la UE pentru a-și consolida apărarea. „Este un credit avantajos care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani”

Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „Al doilea element legat de creșterea capacității de Apărare este accesarea creditului pus la dispoziție de către Comisia Europeană pentru țările Uniunii Europene în vederea dotării suplimentare pe Apărare.

În acest sens, s-a format un grup de lucru care va fi condus de cancelaria prim-ministrului și susținut de reprezentanții ministerelor Apărării și Economiei care va pregăti aplicația României pentru a accesarea acestui credit. Este un credit avantajos care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani de zile. În felul acesta, România își poate îmbunătăți capabilitățile militare în anii următori fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național.

Bolojan: România va prezenta o listă de proiecte pe care le va solicita a fi finanțate

Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „De asemenea, un al treilea element legat de creșterea capacității de apărare este legat și de realizarea acestor investiții într-o bună parte prin comenzi către industria de Apărare din România, atât industria publică, dar și cea privată. În acest sens, sunt mandatați să poarte negocieri în așa fel încât să putem realiza parteneriate pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute în ghidul de accesare a acestor credite stabilite de către Comisia Europeană.

Acesta a fost un subiect important și pe parcursul lunii mai și cel mai târziu în prima jumătate a lunii iunie, până la summitul NATO de la Haga, aceste aspecte vor trebui clarificate și România va prezenta o listă de proiecte pe care le va solicita a fi finanțate prin acest program de creditare safe, asigurat de Uniunea Europeană.”

Ilie Bolojan, despre noua lege a Apărării: „Să fie creată baza legală pentru ca Armata României să poată să-și desfășoare pregătirile”

Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „Un al doilea proiect de pe ordinea de zi a fost Legea Apărării Naționale a României, un proiect de lege care face parte din cele patru legi care au mai rămas de aprobat la începutul acestui an, în așa fel încât în domeniul Apărării să avem toată legislația adusă la zi și să fie creată baza legală pentru ca Armata României să poată să-și desfășoare pregătirile, să poată să-și facă manevrele militare integrat cu aliații noștri, în special pe partea de timp de pace, pentru a se pregăti pentru o anumită situație.

Două dintre legi au fost deja votate de Parlament. Au fost contestate la CCR, dar contestația a fost respinsă și în cursul lunii mai vor fi promulgate, iar avizare acestei legi permite introducerea ei în procedura parlamentară. Sper ca până la finalul lunii mai și această lege să fie aprobată de către Parlamentul României.

Cea de-a patra lege este în faza de analiză la Guvern și la finalul lunii mai și aceasta ar urma să intre în avizare la CSAT și apoi în procedura parlamentară, sperând că în luna iunie toate cele patru legi vor fi promulgate și întreg pachetul de legi, care, așa cum am spus, aduce la zi toată legislația în domeniul Apărării și permite Armatei României să se pregătească corespunzător să fie în vigoare și aceste aspecte legislative să fie rezolvate.”

Planul de mobilitate militară, aprobat de CSAT. Noul pod peste Dunăre, un proiect important

Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „Un al treilea subiect important a fost actualizarea planului național privind mobilitatea militară. Acesta este un plan care cuprinde principalele proiecte care asigură atât mobilitatea civilă pe lucrări importante de infrastructură, dar și mobilitatea militară. A fost adus la zi cu proiectele care au fost pregătite în ultimii ani și cu proiectele care urmează să fie dezvoltate în anii următori, în așa fel încât mobilitatea militară în această regiune sud-est europeană să fie asigurată în anii următori.

Un nou coridor de mobilitate la care România a aderat este cel pe direcția nord-sud, pe direcția România - Balcani. În acest sens, proiectul noului pod peste Dunăre care este în momentul de față în faza de proiectare este cuprins ca un proiect important în acest plan de mobilitate militară.”

România va încheierea lucrărilor la 10 hidrocentrale. „CSAT a fost de acord ca acest proiect să fie considerat de siguranță națională”

Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „Un al patrulea proiect important de pe ordinea de zi a fost acordul de principiu pentru ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele din România să fie considerat un proiect de siguranță națională. De ce am susținut această decizie? Încă dinainte de 1989, avem în lucru mai multe hidrocentrale care sunt realizate în proporții de la 60% până la 90% și care nu sunt finalizate nici în prezent datorită unor aspecte birocratice, unor procese care sunt pe rol, unor lipse de avize de mediu, de scoatere din fond forestier.

În condițiile în care puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna creșterea cu 10% a întregii puteri instalate în hidrocentralele din România, acest lucru înseamnă pentru economia României un plus de energie de câteva procente, o energie ieftină, o energie curată și o energie constantă și sigură care ar permite ca în anii următori, alături de celelalte lucrări care au drept scop creșterea producției de energie în România, cum sunt cele pe nuclear sau cele prin care centralele pe cărbune sunt trecute pe gaz, înseamnă o independență energetică a României, înseamnă o siguranță pentru țara noastră și înseamnă foarte probabil condiții mai bune, ceea ce înseamnă un preț mai mic al energiei, înseamnă mai puține întreruperi, deci o competitivitate mai bună a economiei naționale.

CSAT a fost de acord ca acest proiect să fie considerat de siguranță națională. Ca urmare, proiectul urmează să intre în circuitul de avizare și în condițiile în care se va ajunge, estimăm în luna mai, la o formă finală, urmează să intre în procedura parlamentară, în așa fel încât odată cu aprobarea lui să putem reîncepe într-un termen cât mai scurt lucrările de finalizare a acestor hidrocentrale, în așa fel încât în doi ani, maxim în trei ani, cele 10 hidrocentrale care sunt în stadii foarte avansate de lucrări, dar care nu pot fi terminate din aceste motive să poată să intre în producție și să putem să avem un mix energetic mai bun.”

Participarea României la Planul de Răspuns European - Readiness 2030, printre subiectele dezbătute

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele interimar Ilie Bolojan, s-a încheiat, miercuri, după aproape o oră și jumătate de discuții. Printre subiectele aflate pe ordinea de zi s-au numărat participarea României la Planul de Răspuns European - Readiness 2030 și proiectul de lege a Apărării Naționale.

La ședința CSAT, care a avut loc la Palatul Cotroceni, au participat premierul Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, Radu Marinescu, ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, un reprezentant al SIE, directorul interimar al SRI, Răzvan Ionescu, șeful SMAp, Gheorghiță Vlad, secretarul CSAT, Mihai Șomordolea, consilierul prezidențial Cristian Diaconescu, potrivit imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.