Guvernul Bolojan vrea să pună accentul pe tăieri de cheltuieli și privilegii nejustificate, în așa fel încât „eventualele creșteri de taxe să fie la minimum”, a declarat, la Euronews România, Radu Burnete, care de la 1 iulie va deveni consilier prezidențial pe probleme economice și sociale. De asemenea, specialistul a precizat că Executivul trebuie să ia măsuri pentru combaterea infracționalității economice, precum și să investească în Apărare.
„Toată lumea trebuie să înțeleagă că nu mai merge distracția pe care am avut-o în România în ultimii ani. Nu se poate ca miliarde de euro din TVA-ul nostru să dispară”, a afirmat Radu Burnete.
Invitat în emisiunea „România lui Vitalie, Radu Burnete a vorbit despre măsurile pe care Guvernul condus de Ilie Bolojan trebuie să le ia pentru a diminua deficitul bugetar.
„Greutatea Guvernul va încerca să o pună pe tăieri de cheltuieli sau pe eficientizarea cheltuielilor publice; că vorbim de comasări, anumite reduceri, privilegii care sunt nejustificate și care trebuie reduse.
Premierul Bolojan a spus clar că vrea să producă niște efecte aici, astfel încât eventualele creșteri de taxe să fie la minimum, dar e un echilibru.
Dacă nu reușim să facem această restructurare bugetară, vom avea nevoie de niște creșteri de taxe. Cred că publicul trebuie să înțeleagă câteva lucruri, uitându-se pe o perspectivă mai largă la România”, a explicat Burnete.
20% reducere a personalului în administrația publică centrală, două cote de TVA și renunțarea la plafonările prețurilor la energie de la 1 iulie, Acestea sunt câteva dintre măsurile incluse în programul de guvernare și confirmate de consilierul prezidențial Radu Burnete.
„20% reducere în administrația publică centrală. (...) așa ca să excludem de aici sistemele mari de sănătate, apărare, educație și așa mai departe. Sigur că orice creștere de taxe frânează economia, nu, dar e un echilibru aici.
Eliminarea acestor cote reduse, a unora dintre ele, pentru că nu vorbim de alimente și mâncare, de exemplu, va aduce niște sume la la buget. Dacă extindem baza de impozitare pentru CASS, și acolo e o măsură de importantă, și pe impozitul pe profit și dividende.
Creșterea impozitului pe dividende nu aduce sume fabuloase la buget. Adică putem vorbi de câteva miliarde de lei pe pe an. Obiectivul a fost ca țara noastră să rămână cu doar două cote de TVA, care e un sistem mai simplu, inclusiv de de monitorizare.
La finalul acestei luni expiră și celebre plafonări ale prețurilor la la energie, care ne-au costat foarte mulți bani ca cetățeni. (...) Guvernul va pune niște măsuri pentru definirea consumatorului vulnerabil la energie și sprijinirea a lui”, a mai spus Burnete.
Radu Burnete: „Până în 2030, trebuie să facem o ajustare care e aproape 10 puncte procentuale”
„Avem un deficit bugetar de 9% pe care trebuie să-l reducem la 3%. În paralel trebuie să creștem cheltuielile de Apărare în următorii ani. Noi până în 2030, trebuie să facem o ajustare care e aproape 10 puncte procentuale din PIB ca să reducem deficitul și să putem investi în Apărare. Lumea nu pare foarte prietenoasă în clipa de față. (....) Pe termen mediu, tot avem nevoie de niște măsuri de consolidare a fiscalității ca să ne reușească asta până în 2030”, a afirmat consilier prezidențial, la Euronews România.
Raportat la produsul intern brut al României din prezent, Burnete a explicat că cele 10 puncte procentuale reprezintă aproape 40 de miliarde euro.
„Dacă economia noastră crește și reușim să avem o creștere susținută, atunci acest raport scade, fiindcă PIB-ul fiind mai mare, aceste sume se reduc. România are nevoie să facă această ajustare. Am lăsat ca lucrurile să alunece mult prea departe cu acest deficit”, a mai precizat el.
Comisia Europeană vrea să vadă măsuri aplicate în România până pe 15 octombrie. „România nu a obținut o amânare”
„Apropo de termenul de 15 octombrie. Aici s-a înțeles un pic greșit. România nu a obținut o amânare până pe 15 octombrie. Noi trebuie să venim cu acest pachet fiscal până în 8 iulie. Până pe 15 octombrie, Comisia se așteaptă să vadă niște rezultate ale acestor măsuri. (....)
La 15 octombrie, Comisia va vrea să vadă că pachetul adoptat de România și măsurile de ajustare fiscală încep să dea anumite rezultate. Avem trei luni de zile în care să arătăm că se întâmplă niște lucruri.
Că deficitul este pe o traiectorie descendentă sau că nu mai crește. Trebuie să se vadă ceva și ar trebui în trei luni de zile să se schimbe dinamica asta”, a mai afirmat Burnete.
TVA-ul și impozitul pe venit aduc cei mai mulți bani
„Dacă vorbim despre a aduce venituri la buget pe partea de taxe și impozite, da, TVA-ul este mereu o măsură importanta. TVA-ul și impozitul pe venit sunt cele mai mari impozite și cele care aduc cei mai mulți bani.
Dacă va fi nevoie de bani prin creșteri de taxe și impozite, nu doar Guvernul României, toate Guvernele se uită la aceste taxe indirecte.
În programul de guvernare se vorbește despre o eliminare a anumitor cote care sunt astăzi reduse, ele să vină la 19%. În programul de guvernare se vorbește și despre instituire unui sistem cu două cote de impozitare. România are astăzi trei: 5%, 9% și 19%. Eliminarea unora dintre cotele reduse, nu vorbim despre alimente și mâncare, va aduce niște sume la buget”, a menționat Burnete.
România ar putea crește alte taxe dacă nu scade deficitul bugetar
„Dacă nu reușim în fel și chip să reducem acest deficit, cei care ne finanțează vor vrea să se asigure că îl putem plăti de undeva. În măsura în care el nu scade, această discuție va reveni constant. Creșteți o altă taxă. Arătați-ne că puteți aduce venituri la bugetul de stat.
Trebuie să luăm măsuri pentru combaterea infracționalității economice.
Toată lumea trebuie să înțeleagă că nu mai merge distracția pe care am avut-o în România în ultimii ani. Nu se poate ca miliarde de euro din TVA-ul nostru să dispară.
Dacă ne referim doar TVA, estimările sunt între 35 și 25% TVA necolectat. Între 6 și 9 miliarde de euro. Vorbim despre niște estimări, a mai spus Burnete.
Consilierul prezidențial a menționat că una dintre cauzele infracționalității economice este lipsa de reformele de la nivelul administrației fiscale, motiv pentru care sugerată că ANAF ar putea moderniza și cu ajutorul inteligenței artificiale.
