România ocupă locul al treilea în Europa în clasamentul susținerii pentru partidele populiste, autoritare sau extremiste, după Bulgaria și Cehia, potrivit Indicelui Populismului Autoritar 2026.
Mai mult, trei partide românești sunt considerate puternic autoritare, iar susținerea pentru aceste formațiuni a ajuns la un nivel record în Europa. În România, raportul a fost lansat de Institutul European pentru Studii Economice.
România se numără printre cele cinci țări europene în care partidele contestatare au obținut peste jumătate din voturi. La parlamentarele din 2024, PSD a obținut aproximativ 22%, AUR 18%, S.O.S. România 7%, iar POT 6%. Toate cele patru formațiuni sunt incluse de autorii studiului în categoria partidelor contestatare.
Trei dintre cele 18 partide europene clasificate drept puternic autoritare sunt din România: AUR, S.O.S. România și POT. PSD este încadrat la un nivel mediu de autoritarism și este singurul dintre cele patru partide românești analizate care nu este considerat eurosceptic.
La nivel european, aproape unul din trei alegători, adică 32,6%, susține un partid populist, autoritar sau extremist. Este un record pentru perioada postbelică. Până la sfârșitul anilor '90, aceste formațiuni atrăgeau aproximativ 10% din voturi, iar în ultimii trei ani au depășit pragul de 30%.
Bulgaria și Cehia conduc clasamentul european, urmate de România, Italia și Slovacia. În 26 dintre cele 31 de țări analizate, partidele contestatare obțin peste 20% din voturi. Șapte dintre primele zece țări din clasament sunt foste state comuniste.
Partidele contestatare nu mai sunt doar în opoziție, ci au ajuns tot mai des la putere. În vara acestui an, făceau parte din guvernele a 11 dintre cele 31 de țări europene analizate, adică din mai mult de o treime.
În schimb, partidele tradiționale pierd teren. Susținerea medie pentru social-democrați a scăzut de la 28% în 2001 la 16% în 2026, iar cea pentru creștin-democrați a ajuns la 6,5%.
