România are specialiști IT bine pregătiți și companii care dezvoltă soluții de inteligență artificială pentru clienți internaționali.
Cu toate acestea, transformarea țării într-un hub regional pentru implementarea AI depinde de investițiile în cercetare, de ritmul în care companiile adoptă noile tehnologii și de capacitatea economiei de a transforma expertiza tehnică în produse cu valoare adăugată mare.
În timp ce inteligența artificială este integrată tot mai mult în activitatea companiilor, România riscă să rămână în principal un furnizor de specialiști și servicii pentru piețele externe, dacă nu reușește să dezvolte o cerere internă suficient de puternică.
Este una dintre provocările semnalate de Cătălin Briciu, co-CEO al companiei de tehnologie Linnify, într-o analiză a perspectivelor României în industria AI.
„Problema nu sunt oamenii, ci infrastructura. Nu avem suficient capital pentru proiecte cu risc mare, bugetele de cercetare și dezvoltare sunt printre cele mai mici din Europa, iar adopția AI, atât în sectorul public, cât și în cel privat, se află printre ultimele din Uniunea Europeană”, afirmă acesta, exclusiv pentru Euronews România.
România are specialiști, dar investițiile rămân o provocare
Potențialul tehnic al României este susținut de specialiști care au ajuns să dezvolte tehnologii și companii de succes la nivel internațional. Un exemplu este Ion Stoica, profesor la Universitatea Berkeley și cofondator al unor companii precum Databricks, Anyscale, Arena.ai și Opaque.
Astfel de reușite demonstrează capacitatea specialiștilor români de a contribui la dezvoltarea unor tehnologii complexe. Totuși, pentru ca acest potențial să se transforme într-un avantaj economic local, sunt necesare investiții și mecanisme care să susțină dezvoltarea și comercializarea produselor.
Potrivit lui Briciu, România are nevoie de mai mult capital disponibil pentru proiecte cu risc ridicat, de investiții mai consistente în cercetare și dezvoltare și de o adopție mai rapidă a inteligenței artificiale în economie.
„Un hub regional nu se construiește doar din talent. Fără cerere locală și fără infrastructură, România va rămâne o sursă excelentă de talent pentru piețele externe, nu un centru regional”, avertizează acesta.
Problema este relevantă mai ales pentru companiile care vor să treacă de la dezvoltarea de software la crearea unor produse tehnologice proprii. Acestea au nevoie de finanțare, de clienți dispuși să testeze soluții noi și de un mediu economic în care validarea comercială să nu dureze prea mult.
De ce este dificilă dezvoltarea produselor AI în România
România ar putea deveni un centru regional de expertiză în servicii de inteligență artificială, însă dezvoltarea unor produse care să fie ulterior scalate pe piețele internaționale reprezintă o provocare diferită.
„Avem talentul și capacitatea de a găsi soluții ingenioase la probleme grele, iar asta ne-a adus deja succes în dezvoltarea software”, spune Briciu.
În opinia sa, unul dintre dezavantajele pieței locale este timpul necesar pentru validarea unui produs. Potrivit acestuia, procesul poate dura unul sau doi ani în România, în timp ce pe piețele occidentale se poate încheia în aproximativ două trimestre.
Diferența poate influența costurile, ritmul de creștere și șansele de dezvoltare ale companiilor aflate la început de drum.
„Lipsa infrastructurii economice care să susțină astfel de companii este principalul obstacol”, afirmă reprezentantul Linnify.
Experiența companiei oferă un exemplu al modului în care firmele românești pot lucra pentru piețe internaționale. Fondată la Cluj-Napoca, Linnify dezvoltă soluții software și proiecte bazate pe inteligență artificială pentru clienți din România, Europa de Vest și Statele Unite. Potrivit datelor furnizate de companie, aproximativ 95% din venituri provin din piețele externe.
Distribuția veniturilor reflectă atât capacitatea firmelor românești de a concura internațional, cât și dimensiunea redusă a cererii locale pentru astfel de servicii. În cazul Linnify, aproximativ 65% din venituri provin din Europa de Vest, 30% din Statele Unite și 5% din România.
Compania a obținut și statutul de Select Partner în ecosistemele Anthropic, OpenAI și Google Cloud. Recunoașterea indică accesul la programe și resurse dedicate ale furnizorilor de tehnologie, însă dezvoltarea industriei românești depinde de factori mai largi decât parteneriatele individuale: accesul la capital, clienți și proiecte care să poată fi dezvoltate și comercializate la scară.
Agenții AI sunt tot mai utilizați în procesele companiilor
Un alt semn al schimbării pieței este trecerea de la experimente cu inteligența artificială la implementarea unor sisteme în activitatea de zi cu zi.
În cazul Linnify, proiectele bazate pe agenți AI au ajuns să genereze aproximativ 30% din venituri, față de mai puțin de 1% în 2023 și aproximativ 5% în 2024, potrivit datelor companiei.
„Clienții au început să ceară rezultate din investițiile în inteligență artificială. Pentru a obține rezultate, inteligența artificială trebuie să funcționeze în activitatea de zi cu zi, în mediul operațional, iar pentru asta au nevoie de încredere în ceea ce generează, în ceea ce acționează și în deciziile pe care le ia”, explică Briciu.
Compania spune că are zece proiecte de agenți AI în producție pentru șase clienți, din domenii precum administrarea proprietăților, educație, sănătate și industria farmaceutică.
Unul dintre proiecte vizează automatizarea procesării facturilor și reconcilierea tranzacțiilor bancare pentru o companie software din Germania. Potrivit datelor Linnify, soluțiile dezvoltate procesează lunar aproximativ 100.000 de facturi și 700.000 de tranzacții bancare. Acuratețea extragerii datelor a crescut de la aproximativ 70% la 96%, iar cea a mapării tranzacțiilor, de la 75% la 95%.
Astfel de implementări arată că utilizarea AI în procesele operaționale presupune mai mult decât integrarea unui model într-o aplicație. Sistemele trebuie evaluate, monitorizate și adaptate cerințelor fiecărui client.
Încrederea în rezultatele AI, o condiție pentru adoptarea la scară largă
În domenii precum sănătatea, educația și industria farmaceutică, evaluarea rezultatelor generate de inteligența artificială este esențială. Companiile trebuie să poată verifica dacă sistemele oferă răspunsuri corecte și consecvente înainte de a le integra în procese importante.
Briciu consideră că organizațiile au nevoie de experți interni care să evalueze rezultatele și să stabilească standardele în raport cu care sunt verificate sistemele AI.
„O companie trebuie, înainte de orice, să aibă experți interni cu pregătirea necesară pentru a evalua corectitudinea rezultatelor generate de inteligența artificială”, explică acesta.
Evaluarea și guvernanța agenților AI ar putea deveni domenii de specializare pentru companiile românești. Dezvoltarea unei expertize competitive depinde însă de investiții și de disponibilitatea organizațiilor de a implementa astfel de sisteme în proiecte reale.
Linnify lucrează la o platformă de evaluare și guvernanță a agenților AI, aflată într-un program beta privat alături de companii din domeniile farmaceutic, educațional și imobiliar, potrivit informațiilor furnizate de companie.
Ce ar trebui să facă România pentru a deveni un hub regional de AI
În următorii trei-cinci ani, dezvoltarea unui ecosistem competitiv de inteligență artificială va depinde de investițiile în cercetare și dezvoltare, de adopția tehnologiei în sectorul privat și de colaborarea dintre universități, companii și stat.
Potrivit lui Cătălin Briciu, autoritățile ar trebui să susțină proiecte AI care rezolvă probleme concrete ale cetățenilor și să creeze stimulente pentru companiile care adoptă tehnologia. Universitățile ar putea primi finanțare suplimentară în funcție de rezultatele transferului tehnologic, iar colaborarea dintre mediul academic și cel privat ar trebui simplificată pentru a facilita dezvoltarea unor companii pornind de la cercetări și invenții.
Reprezentantul Linnify indică trei posibili indicatori ai progresului: numărul solicitărilor cetățenilor rezolvate cu succes cu ajutorul AI, numărul companiilor tehnologice apărute din cercetarea academică și procentul de adopție a inteligenței artificiale în firmele românești.
El consideră că statul, universitățile și mediul privat trebuie să aibă interese economice și instituționale convergente pentru ca implementările AI să producă rezultate sustenabile.
„Cel puțin două dintre cele trei părți — statul, universitățile și mediul privat — să aibă un beneficiu direct din orice implementare AI în România. Dacă nu se întâmplă asta, ambiția rămâne un slogan, pentru că nu există suficientă aliniere”, spune Briciu.
România are deja specialiști și companii capabile să dezvolte soluții pentru clienți internaționali. Pentru a deveni un hub regional de inteligență artificială, următorul pas este crearea condițiilor prin care mai multe proiecte să poată fi finanțate, testate și dezvoltate local.
Miza nu este doar exportul de servicii și competențe, ci și capacitatea de a transforma cercetarea în produse, de a atrage investiții și de a accelera adoptarea tehnologiei în economie. Fără o piață locală mai receptivă și fără investiții mai consistente, România riscă să rămână competitivă în furnizarea de servicii IT, fără să valorifice pe deplin oportunitățile economice ale inteligenței artificiale.
