România mizează pe investiții în domeniul nuclear pentru modernizarea reactoarelor centralei de la Cernavodă. În direct la Euronews România, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că a primit undă verde de la Banca Mondială pentru investiții în retehnologizarea reactoarelor 3 și 4, care ar urma să intre în uz începând cu 2030. Între timp, modernizarea reactorului 1 de la Cernavodă este investigată de Comisia Europeană.
Executivul comunitar vrea să afle dacă sprijinul pe care România vrea să îl acorde retehnologizării reactorului este în concordanță cu normele europene privind ajutorul de stat. Țara noastră a anunțat la Bruxelles o valoare a proiectului de 3,2 miliarde de euro, dintre care 600 de milioane granturi.
- În ianuarie 2026, România a notificat la Bruxelles intenţia sa de a sprijini retehnologizarea reactorului Unităţii 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, cu menţinerea aceleiaşi capacităţi de producţie a energiei electrice, respectiv 706 megawaţi, astfel încât acesta să poată funcţiona pentru încă 30 ani.
În direct la Euronews România, Dragoș Pîslaru a anunțat că, prin vizita de la Washington, „România a făcut niște pași foarte buni pentru strângerea legăturii cu SUA și intensificarea colaborării”.
„Mă refer aici atât la finanțarea proiectelor legate de nuclear, la Cernavodă - reactorul 1 care trebuie reașezat cu reactoarele 3 și 4. Discutăm despre coridorul vertical Neptun Deep și despre modul în care România poate deveni nu doar un intermediar, ci un exportator și un actor important pe piața regională de energie.
Discutăm despre Marea Neagră și despre hubul de securitate, inclusiv de infrastructura portuară, de terminalul Oil Terminal, despre posibilitatea de a deveni un actor crucial în acea parte a geografiei globale”, a afirmat Pîslaru.
Cum sprijină Banca Mondială proiecte pentru dezvoltarea energiei nucleare în România
„Am avut acum întâlniri cu Banca Mondială. E legată direct și de portofoliul pe care-l gestionez. Finanțăm cu circa 80 de milioane de euro asistența tehnică din partea băncii. Noutatea este că Banca Mondială este dispusă să finanțeze după o pauză de mai bine de patru decenii nuclearul și România ar putea să fie prima țară care să beneficieze de astfel de finanțări extrem de avantajoase.
Discutăm despre asistența tehnică a Băncii Mondiale pentru pregătirea modului în care se așază proiectul din perspectivă financiară ca să fie demarat cât mai curând cu putință.
La Cernavodă, vă readuc aminte proiectarea inițială a fost cu patru reactoare. Am făcut două. Unul deja și-a atins durata maximă și este crucial să avem această investiție, niște miliarde bune de dolari, pe care după aceea le putem fructifica în beneficiul românilor, având o sursă excelentă și stabilă de energie, cu tehnologie modernă”, a menționat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cum vor fi modernizate reactoarele de la Cernavodă
„Discutăm despre modernizarea reactorului 1. Reactoarele 1 și 2 au fost făcute printr-o decizie bună, la vremea respectivă, nu cu tehnologie sovietică, ci cu tehnologie canadiană CANDU. Și acum avem o asistență tehnică și sprijin din partea americană pentru a repune în funcțiune reactorul 1 și a construi și celelalte două reactoare 3 și 4”, a explicat Pîslaru.
„România poate deveni o placă turnantă, inclusiv prin furnizarea de gaze lichefiate din SUA”
„În ceea privește infrastructura de gaze naturale, deja fosta conductă transbalcanică a fost printr-un act de inginerie extrem de important, la care au contribuit și inginerii români, a fost schimbat din acea conductă în care gazul venea numai din direcție nord spre sud, dinspre Rusia spre Bulgaria și apoi mai în jos spre Grecia, acum avem Grecia funcțională, România funcțională, Moldova funcțională, Ucraina funcțională pe cinci miliarde de metri cubi.
Dacă Bulgaria își termină și ea infrastructura, va putea ajunge la 10 miliarde metri cubi care să poată face ca România să fie o placă turnantă din acest punct de vedere, inclusiv prin furnizarea de gaze lichefiate din SUA”, a mai spus Pîslaru.
Dragoș Pîslaru, la Washington: Discutăm de un parteneriat economic care să ne deschidă ușile pentru finanțare
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că toate aceste proiecte au ca scop facturi mai mici pentru români.
„Este vorba despre facturi mai mici. În același timp, este vorba despre acea energie stabilă în bandă care poate echilibra sistemul energetic național. Nu putem avea doar o bază în fotovoltaice sau în zona de eolian.
Ceea ce ați sugerat ca alternativă este la pachet faptul că România intră în niște proiecte importante cu SUA, proiecte economice importante. Ne ajută foarte mult inclusiv în acest parteneriat pe care vrem să-l dezvoltăm.
Nu ne limităm doar la proiecte de energie. Am menționat proiecte care țin de infrastructura portuară, proiecte care sunt în zona de securitate. Pe lângă parteneriatul strategic și cel legat de energie, discutăm de un parteneriat economic care să ne deschidă ușile pentru finanțare.
Noi avem acces la bani europeni. Ideea ar fi ca din perspectiva financiară viitoare 2028 - 2034 să punem accent pe ideea de multiplicare a banilor folosind instrumente financiare, piețele financiare, actorii privați, astfel încât să nu ne concentrăm doar pe investiții publice, ci și să mobilizăm acele investiții importante private care să crească competitivatea României și să ne dea un rol clar în regiune și în UE. Asta se face inclusiv printr-un parteneriat transatlantic deștept, bine făcut, prin care avem câștig reciproc în relația cu SUA”, a mai spus el.
De asemenea, ministrul Energiei și-a propus ca obiectiv ca România să fie prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară. Aflat la Washington, Bogdan Ivan a precizat că a discutat cu Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale, despre investițiile în energie „care susțin competitivitatea economiei României și creează locuri de muncă”.
