Peste 120 de persoane sunt vizate de amendamentul la Legea integrității, care prevede pierderea mandatului sau a funcției în cazul în care există decizii definitive în instanță privind încălcarea regimului incompatibilităților și conflictului de interese.
Printre cei care își vor pierde funcția este și primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, care a primit în luna iunie o decizie definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost declarat în conflict de interese, citează Agerpres.
Ce prevede „legea anti-Fritz”
Amendamentul a fost introdus de PSD în timpul dezbaterilor din Parlament și a fost susținut și de AUR. Luni, Curtea Constituțională a stabilit că prevederea este constituțională.
Concret, persoanele care au fost declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi și pentru care nu s-a încheiat perioada de interdicție de trei ani își vor pierde funcția, demnitatea publică sau mandatul după 30 de zile.
„Persoanelor față de care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege (...) le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, prevede amendamentul.
ANI monitorizează 122 de cazuri
Datele Agenției Naționale de Integritate arată că amploarea efectelor noii prevederi depășește cazul primarului Timișoarei.
ANI anunța, pe 3 august, că monitorizează 122 de cazuri în care persoanele se află încă sub interdicția de trei ani aplicabilă în urma constatării definitive a unui conflict de interese sau a unei incompatibilități.
Dintre acestea, 75% sunt cazuri în care conflictul de interese a fost constatat în perioada exercitării unei funcții elective.
În nouă dintre cele 122 de cazuri nu au fost dispuse măsuri sau acestea au fost ulterior anulate în instanță. Pentru celelalte persoane, sancțiunile au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente cuprinse între 5% și 20%, pentru perioade de una până la șase luni.
47 dintre persoanele vizate ocupă în continuare funcții
Potrivit ANI, 47 dintre cele 122 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care completează declarații de avere și de interese.
Dintre acestea, 22 au fost declarate în conflict de interese în timp ce ocupau o funcție electivă și continuă să dețină o astfel de funcție. Alte 22 de persoane declarate în conflict de interese într-o funcție publică ocupă în continuare o funcție publică.
Cele 122 de cazuri se referă la persoane pentru care inspectorii ANI au emis rapoarte de evaluare rămase definitive prin necontestare în termenul legal sau pentru care există hotărâri judecătorești definitive comunicate Agenției.
Statistica nu îi include pe cei care se află încă în termenul de contestare a raportului ANI, pe cei care au procese în desfășurare sau cazurile în care o decizie definitivă a instanței nu a fost încă transmisă Agenției.
Dominic Fritz, unul dintre cei vizați
Cel mai cunoscut caz este cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz. În luna iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie definitivă în cazul său privind conflictul de interese.
La începutul lunii august, Fritz a fost sancționat cu diminuarea indemnizației de primar cu 10% pentru șase luni.
Odată cu intrarea în vigoare a noii prevederi, consecința ar putea fi însă pierderea mandatului. După decizia CCR, Fritz a anunțat că va continua demersurile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
ANI a susținut înăsprirea sancțiunilor
Agenția Națională de Integritate s-a pronunțat anterior în favoarea modificării legislației. Instituția a transmis că susține consolidarea cadrului legal astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu poată fi tratată doar printr-o sancțiune financiară.
Legea nu poate intra însă deocamdată în vigoare în forma adoptată de Parlament. CCR a declarat neconstituționale alte prevederi ale actului normativ, astfel că proiectul trebuie să revină în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții.
