Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului, pentru reexaminare, legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și regulile privind evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private, potrivit Agerpres.
Ce prevederi ale legii sunt contestate de președintele Nicușor Dan
Conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, la data de 25 octombrie 2025, Parlamentul a transmis această lege președintelui României, în vederea promulgării.
Legea modifică și completează art. 56¹ din OUG 57/2007 și permite, la solicitarea beneficiarului, modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin scoaterea unor suprafețe din interiorul acestora. Măsura se aplică suprafețelor pentru care, la 29 iunie 2007, erau aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat investiții pentru amenajări hidroenergetice, aflate în curs de execuție sau începute înainte de această dată.
De asemenea, legea modifică Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului. Noile prevederi exclud de la aceste reguli proiectele din domeniul apărării, securității naționale și situațiilor de urgență, precum și anumite lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a capacităților existente de producere ori transport al energiei electrice aflate în arii protejate.
În data de 11 noiembrie 2025, cu privire la această lege, președintele României a formulat obiecție de neconstituționalitate, arătând, în principal, că:
- art. I permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate/siturilor Natura 2000 (proiecte hidroenergetice) fără evaluare adecvată de impact, fără justificarea lipsei alternativelor, fără motive imperative de interes public major și fără măsuri compensatorii - contrar Directivei Habitate și jurisprudenței CJUE;
- art. II instituie o exceptare generală și necondiționată de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele desemnate de CSAT și pentru lucrările de mentenanță/retehnologizare a capacităților energetice din arii protejate, deși derogările sunt permise doar punctual, individualizat, cu notificarea Comisiei Europene;
- ambele intervenții restrâng dreptul la un mediu sănătos fără a respecta testul proporționalității (scop legitim, necesitate, măsură proporțională) și afectează substanța acestui drept;
- se conferă CSAT o competență nouă (desemnarea proiectelor exceptate de la evaluarea de mediu) printr-o lege ordinară, deși modificarea atribuțiilor CSAT se poate face doar prin lege organică; textul este și ambiguu terminologic;
- forma adoptată de Camera decizională diferă substanțial de forma respinsă de Senat (extinderea suprafețelor excluse, procedură nouă la cererea 'beneficiarului', competența CSAT), aspecte nedezbătute în prima Cameră - cu încălcarea principiului bicameralismului;
- deficiențe de tehnică legislativă: termeni neconsacrați, neconcordanță între expunerea de motive și textul normativ, ambiguitate care ridică inclusiv o problemă de retroactivitate;
- lipsa reavizării de către Consiliul Legislativ a formei finale a legii, ulterior modificărilor substanțiale aduse proiectului.
Conform Administrației Prezidențiale, constatarea constituționalității legii în raport cu criticile formulate nu epuizează analiza pe care Parlamentul este chemat să o realizeze în cadrul reexaminării.
Președintele consideră că se impune evaluarea actuală a necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative adoptate, inclusiv din perspectiva evoluțiilor intervenite de la momentul inițierii propunerii legislative.
