Sărăcia și lipsa educației transformă mii de muncitori români în ceea ce numim sclavi pe plantații, adică muncitori fără drepturi în ferme sau șantiere din orașe occidentale. Sunt oameni care au avut încredere în oferte mult prea generoase, au acceptat să plece din țară fără un contract de muncă și au ajuns să fie exploatați de traficanți. Autoritățile spun că fenomenul este mult mai mare decât numărul de plângri: de frică sau de rușine, muncitorii români păcăliți și abuzați preferă să nu-i reclame pe patronii agresivi.
Peste 400 de muncitori români au fost identificați în Europa Occidentală ca victime ale traficului de persoane din anul 2018 încoace. Majoritatea au fost exploatați, prin muncă.
Mihaela Draguș – purtător de cuvânt ANITP: ”Cea mai mare piață de exploatare o găsim în Regatul Unit al Marii Britanii, unde nevoia de muncă ieftină este din ce în ce mai mare. Apoi avem țări industralizate, țări bogate unde nu te-ai fi așteptat la un asemenea tratament; cum ar fi Germania, Olanda, Belgia. Recent, am am avut un caz în Belgia cu muncitori în agricultură exploatați”
Muncitorii au reclamat că au fost bătuți și cazați în condiții improprii, și uneori chiar sechestrați la locul de muncă. Alții spun că nu au primit banii la final de lună deși au muncit cel puțin 12 ore pe zi.
Pe un grup de pe Facebook, intitulat ”Moldovenii din Cehia”, mai multe persoane se plâng de un patron care i-ar fi dus la muncă în străinătate. Într-o postare, apare poza cu presupusul angajator și mesajul ”Fugiți băieți de el, eu am lucrat la el și din 20.000 de mii ce am lucrat, mi-a trimis numai 10.000”, iar altcineva completează ”am plecat de mult, doar că nu ne-a dat bani și mulți nu cred”.
Statisticile Ministerului de Interne arată că victimele au o educație extrem de precară, cel mult opt clase, iar în unele cazuri doar școala primară. Iar recrutarea s-a făcut în aproape toate cazurile de către persoane apropiate lor, mai precis vecini sau rude de gradul întâi.
Melania Pop, agent de plasare a forței de muncă: ”Chiar dacă de multe ori recomandarea vine din partea cunoscuților, fie au avut o experiență bună sau suportabilă, că poate fi și ok pentru banii pe care-i primești (...) Trebuie să vezi dacă agenția respectivă este serioasă prin faptul că are un sediu în România, are niște oameni cu care poți să iei legătura, poți să îi suni, ei îți răspund și îți dau toate informațiile necesare.
În același timp, în momentul în care îi fac contractul, este un contract conform legislației țării unde tu te duci. Trebuie să se țină cont de salariul minim pe economie al țării respective”
Polițiștii le recomandă angajaților să nu le permită patronilor să le rețină cărțile de identitate și să își ia măsuri suplimentare înainte de a merge la muncă în străinătate, cum ar fi inclusiv un telefon de rezervă.
Mihaela Drăguș – purtător de cuvânt ANITP: ”Să aibă un telefon de rezervă, unul mic, din acela stil vechi, care rezistă foarte mult ca baterie și să stabilească cu cei de acasă o parolă de genul: «ce mai face bunica Constantina» - dau un exemplu - dar neavând nicio bunică de acest fel să constituie un semnal de alarmă pentru cei de acasă să lucrurile nu sunt ok”
Rapoartele ministrului de Interne arată că unii traficanți acționează și în România. Recent, DIICOT a descoperit o rețea de 14 traficanți care exploata angajați într-o fermă din Maramureș. Victimele erau persoane cu handicap, erau oameni bătuți de patron și adăpostiți în barăci mizerabile și obligați să muncească până la epuizare.
