Italienii sunt așteptați să voteze duminică și luni în cinci referendumuri privind reducerea perioadei de obținere a cetățeniei de la zece la cinci ani și abrogarea unor norme privind disponibilizările, deși există temeri că prezența la vot nu va atinge 50%, prag necesar pentru ca referendumurile să fie validate, informează sâmbătă EFE.
Guvernul premierului Giorgia Meloni încurajează oamenii să nu voteze
Guvernul premierului de dreapta Giorgia Meloni încurajează oamenii să nu voteze. Meloni însăși a declarat că va merge la vot, dar nu își va ridica buletinul de vot, pentru a nu se obține cvorumul necesar, ceea ce a provocat proteste din partea opoziției, care critică promovarea absenteismului.
Cei doi vicepreședinți ai executivului și lideri ai partidelor din coaliția de guvernare, ministrul de externe Antonio Tajani din partidul conservator Forza Italia și ministrul infrastructurii și transporturilor Matteo Salvini din Liga, de extremă dreapta, au declarat, de asemenea, că nu vor vota.
În opoziție, partidele de centru-stânga și-au exprimat sprijinul pentru cele cinci referendumuri și au încurajat votul.
Cu toate acestea, în cel mai recent sondaj, realizat de Demopolis, doar 46% dintre respondenți au declarat că sunt la curent cu referendumurile și numai 30% au spus că vor vota.
Din cele nouă referendumuri organizate în Italia între 1974 și 1995, doar unul nu a reușit să atingă cvorumul. În schimb, din 1997 încoace, din cele opt referendumuri organizate, doar referendumul din 2011 privind gospodărirea apelor publice a atins pragul de 54,8% din alegătorii eligibili.
'Scopul este să atingem cvorumul; avem nevoie de cel puțin 50% plus unu pentru ca votul să conteze. Este o luptă corectă. Și este o oportunitate de a schimba Italia în bine. Voi lăsa tactica exasperată în seama lui Meloni, care speră să facă referendumul să eșueze. Este o rușine', a explicat Elly Schlein, lidera principalei formațiuni de opoziție, Partidul Democrat (PD).
Referendumul a fost promovat de deputatul Riccardo Magi, din partea partidului progresist +Europa, căruia i s-au alăturat ulterior alte partide, asociații și sindicate, și care a reușit să strângă peste 637.000 de semnături.
Obiectivul singurului referendum care nu are legătură cu chestiunile privind munca este reducerea cerinței de rezidență legală de la 10 la 5 ani pentru a solicita cetățenia, care, odată obținută, ar putea fi transmisă copiilor minori. Reforma ar afecta cel puțin 2,3 milioane de oameni din Italia.
'Referendumul' - a explicat Magi - 'reprezintă un impuls de modificare a unui regulament (cu privire la naționalitate) care datează din 1992'', pe care el îl definește ca fiind ''vechi și incorect'' și ''care rămâne în vigoare pentru că guvernele și parlamentele care s-au succedat în ultimii ani nu au avut voința politică de a-l schimba''.
Propunerea de referendum este rezonabilă, susține el, pentru că nu face decât să reducă durata de rezidență necesară - de la zece la cinci ani - lăsând neschimbate celelalte cerințe: venitul minim, statutul juridic, lipsa cazierului și cunoașterea limbii italiene.
Celelalte referendumuri, sprijinite de cel mai mare sindicat din țară, CGIL, urmăresc abrogarea unor norme de muncă, precum cea care prevede că persoanele angajate după 7 martie 2015 în companii cu peste 15 angajați să nu fie reintegrate pe post în urma unor concedieri abuzive, chiar dacă un judecător decide că aceștia trebuie să-și recapete posturile pierdute.
'Scopul nostru este să ajungem la un cvorum în speranța că majoritatea cetățenilor va vota pentru că, făcând acest lucru, putem răsturna aceste legi absurde care au fost promulgate. Am organizat referendumurile în acest scop', a declarat liderul CGIL, Maurizio Landini.
Se solicită, de asemenea, eliminarea plafonului privind indemnizația de concediere pentru lucrătorii disponibilizați în mod nejustificat din întreprinderile mici, precum și alte reguli privind utilizarea contractelor pe durată determinată.
O altă întrebare vizează creșterea răspunderii angajatorului în cazul accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale.
