Scumpirile continuă în România. Rata anuală a inflației a ajuns la 6,6% în septembrie 2026, după două luni în care creșterea prețurilor dăduse semne de temperare. Carburanții, chiriile și energia se numără printre cele mai importante surse ale scumpirilor. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), prețurile de consum sunt, în medie, cu aproximativ 80% mai mari decât în 2017.
Rata anuală a inflației a crescut cu 0,4 puncte procentuale în septembrie, comparativ cu luna precedentă. Evoluția a fost influențată în special de majorarea prețurilor la energie și carburanți, pe fondul tensiunilor internaționale.
Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a explicat că aproape jumătate din creșterea lunară a prețurilor a fost determinată de evoluția costurilor energetice.
„Cea mai mare parte din creșterea prețurilor are drept cauză creșterea prețurilor la motorină, benzină și gaz”, a declarat Tudorel Andrei.
La rândul său, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenția asupra impactului pe care îl au evoluțiile internaționale asupra economiei românești.
„Avem șocuri încă puternice din străinătate. Noi plătim pentru energie mult și asta se vede și la produsele pe care le importăm”, a explicat Daniel Dăianu.
Motorina s-a scumpit cu aproape 38%, iar chiriile cu 40% într-un singur an
Războiul din Orientul Mijlociu a contribuit la creșterea puternică a prețurilor carburanților. Potrivit datelor INS, motorina s-a scumpit cu aproape 38% în ultimul an, iar benzina cu aproximativ 28%.
Majorări importante au fost înregistrate și în cazul energiei termice, pentru care românii plătesc cu 10% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterile de prețuri se resimt și în sectorul serviciilor. Chiriile au înregistrat un avans de aproape 40%, în timp ce serviciile de apă, canalizare și salubritate, dar și abonamentele de televiziune, s-au scumpit cu peste 14% într-un an.
Președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, a explicat că majorările sunt influențate atât de problemele din producția internă de energie, cât și de evoluția prețurilor internaționale.
„Încă avem facilități care nu produc, centrala de la Cernavodă, și pe piața internațională sunt prețuri mari la gaz, metal și petrol, cauzate de războiul din Iran. Pe toate cele trei componente de energie sunt creșteri de prețuri”, a declarat Adrian Codîrlașu.
Economistul avertizează că scumpirea energiei începe să se transmită și către celelalte produse și servicii.
„Au început să se vadă și ca efecte de a doua rundă, pentru că în orice bun sau serviciu intră cel puțin una dintre cele trei componente de energie”, a explicat acesta.
Cafeaua, în topul scumpirilor alimentare. Prețul a crescut cu aproape 14%
Creșterile de prețuri sunt vizibile și în coșul zilnic de cumpărături.
Dintre produsele alimentare, cafeaua a înregistrat cea mai mare scumpire din ultimul an, de aproape 14%.
Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), explică această evoluție prin problemele climatice care au afectat principalele regiuni producătoare de cafea.
„În zona Americii de Sud se produce Arabica, Robusta se produce în zona Indoneziei și a Vietnamului. Au fost probleme în ambele locuri, de climă, de El Niño, care au dus la creșterea prețului foarte mult la nivel mondial”, a declarat Feliciu Paraschiv.
Astfel, pe lângă costurile mai mari cu energia și transportul, prețurile alimentelor sunt influențate și de condițiile meteorologice extreme din țările producătoare.
Prețurile din România au crescut cu 80% față de 2017. RCA și utilitățile, printre cele mai mari scumpiri
Evoluția prețurilor din ultimii ani arată cât de mult s-a redus puterea de cumpărare a românilor.
Înainte de pandemie, rata anuală a inflației se situa sub 4,6%, însă ulterior au urmat mai multe perioade de scumpiri accelerate. În 2023, inflația a ajuns la 13,8%, iar în 2025 au fost înregistrate noi șocuri inflaționiste.
Președintele INS, Tudorel Andrei, a explicat că majorările au fost influențate atât de contextul internațional, cât și de măsurile adoptate pe plan intern.
„Perioada postpandemie a consemnat creșteri mari la majoritatea prețurilor. Aici ar trebui să avem în vedere și contextul internațional”, a declarat acesta.
Printre factorii care au contribuit la accelerarea inflației se numără liberalizarea prețurilor energiei și majorarea accizelor.
Potrivit președintelui INS, aceste evoluții au determinat creșterea ratei anuale a inflației de la 5,7% în iunie 2025 la aproape 10% în septembrie același an, ceea ce a influențat și valorile ridicate înregistrate ulterior.
Datele INS arată că, în august 2026, prețurile de consum erau, în medie, de 1,8 ori mai mari decât media anului 2017, ceea ce reprezintă o creștere cumulată de aproximativ 80%.
Unele servicii și produse s-au scumpit însă mult peste această medie.
Tarifele asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) au ajuns să fie de aproape 2,9 ori mai mari decât în 2017, în timp ce serviciile de apă, canalizare și salubritate costă de aproximativ 2,6 ori mai mult.
Energia electrică s-a scumpit cu 160% în aceeași perioadă, ceea ce înseamnă că românii plătesc acum de 2,6 ori mai mult decât în 2017.
Creșteri de peste 100% au fost înregistrate și în cazul energiei termice și al biletelor de avion, ale căror prețuri s-au mai mult decât dublat.
BNR estimează că inflația va continua să crească până la sfârșitul anului
Perspectivele pentru ultimele luni ale anului nu indică o revenire rapidă a prețurilor. Banca Națională a României estimează că inflația va urma o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului 2026.
Evoluția prețurilor va continua să fie influențată de costurile energiei, de tensiunile geopolitice și de transmiterea scumpirilor din sectorul energetic către celelalte bunuri și servicii.
În aceste condiții, gospodăriile din România ar putea resimți în continuare presiunea prețurilor ridicate, atât în cazul cheltuielilor pentru locuință și transport, cât și al cumpărăturilor zilnice.
