În conferința de presă de vineri dimineață, în care Ministerul Apărării Naționale a venit cu precizări despre incidentul cu dronă-kamikaze din Galați, una dintre explicațiile oficiale pentru decizia de a nu interveni a fost că cele patru minute (pe care Armata spune că le-a avut la dispoziție să acționeze) s-au dovedit insuficiente.
Dacă și cum putea fi evitat deznodământul este greu de spus, în condițiile în care distanța parcursă de dronă în spațiul aerian românesc, până la impact, a fost scurtă. Topografia zonei încurcă o abordare fermă a situațiilor delicate. Și nici sistemele defensive actuale nu s-au dovedit deloc utile.
Câte minute a avut la dispoziție Armata Română
Confom MApN, drona-kamikaze rusească a fost descoperită la ora 1:46 dimineața, la 19 km este de Reni.
În jur de 1:52, a intrat în spațiul aerian românesc dinspre localitatea ucraineană și a fost detectată la o altitudine de 600m. Sistemele actuale au reușit să-i monitorizeze traseul pentru circa zece kilometri, până la ora 1:56, înainte să dispară, la 150m înălțime.
Așadar, calculul arată că viteza de deplasare era de aproximativ 150 km/h. La 1:59, un apel la 112 a anunțat impactul.
MApN mai susține și că nu a avut cum să știe cu certitudine dacă drona era una de atac, kamikaze, așa cum s-a și dovedit, de altfel, sau una „de înșelare”, pentru ca piloții de pe avioanele ridicate să poată lua o decizie.
De asemenea, exista riscul ca o decizie de angajare să afecteze infrastructura și populația. Așadar, dincolo de mijloacele de intervenție, se pune și problema spațiului de manevră. O dată, a timpului necesar pentru un astfel de ordin ferm. Apoi, a informațiilor.
Sistemele de apărare din prezent s-au dovedit ineficiente. Abia odată cu viitoarele achiziții din SAFE putem spera că Armata va putea interveni corespunzător și, implicit, în timp util în cazul amenințărilor din spațiul aerian.
Radarul care ar putea să ofere mai mult timp de decizie
Cu 258 de milioane de euro, bani din SAFE, Armata Română va cumpăra radare Thales, produse în Franța, care au și componente fabricate în România. Acestea pot câștiga timp de decizie, deși nu sunt direct implicate în doborârea dronelor.
„Radarul poate deveni operațional în mai puțin de 15 minute și poate fi demontat în mai puțin de zece minute. Când ești aproape de câmpul de luptă, ai nevoie de această mobilitate ridicată.”, explică Eric Marceau, vicepreședintele Diviziei Radare de Suprafață Thales.
Conform fișei tehnice, GM 200 urmărește toate amenințările în același timp: avioane de vânătoare, rachete, nave, UAS (Unmanned Aerial System/drone), elicoptere planare și deplasabile, rachete/artilerie/mortar, la o distanță de până la 250 km.
Radarul îndeplinește 4 misiuni simultan:
- Supraveghere aeriană
- Supraveghere la suprafață
- Detectare și avertizare rachete/artilerie/(RAM)
- Coordonare arme pentru sisteme de apărare aeriană de la rază foarte scurtă la rază scurtă
GM 200 se încadrează într-un singur adăpost de 6 metri, care conține un catarg, un generator de energie și 2 poziții de comandă și control (C2).
Analistul militar Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă, subliniază importanța critică pe care o aduce o altă trăsătură a sistemului radar: „Este 4D, înseamnă că pe lângă coordonatele 3D pe care le știm despre o țintă, mai dă ceva. Nu vezi numai pozitia țintei, ci ai și o evaluare a vitezei țintei în acel moment. Sunt și elemente de inteligență artificială, dar în primul rand de prelucrare a semnalului. Detectează țintele și inclusiv cele cu suprafata de reflexie mica.”
„Sunt radare de ultimă generație, care au capacitate să îmbunătățească zonele în care cu radarele actuale noi nu putem acoperi monitorizarea țintelor mici, cu suprafață de reflexie foarte mică și la altitudini de sub 100m, unde astăzi, pe alocuri avem soluție, în alte contexte, în sensul că în funcție de relief și de numărul de radare pe care noi îl putem pune acum la dispozitie, nu avem soluție.” spune și ministrul Radu Miruță.
Performanța sistemului GM200 și a modulului de comandă asociat, ControlMaster 200, este confirmată și de deciziile de achiziție ale armatei ucrainene, notează Defense România. Ministerul Apărării de la Kiev a contractat un al doilea sistem complet. În teatrul de operații din Ucraina, arhitectura ControlMaster 200 s-a dovedit esențială în eforturile de combatare a dronelor tip Shahed.
