Cei patru judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au decis achitarea lui Nicolae Bănicioiu, au făcut trimitere, în motivarea hotărârii din cazul fostului ministru al Sănătății la mai multe dosare CEDO, printre care și cel al lui Aleksei Navalnîi. Este vorba despre disidentul rus care a murit otrăvit într-o închisoare din Arctica în 2024, după ce fusese condamnat de regimul lui Vladimir Putin.
Magistrații au catalogat situația juridică a lui Nicolae Bănicioiu drept „parțial asemănătoare” cu cea a lui Navalnîi.
Luni, 13 octombrie, Nicolae Bănicioiu a fost achitat definitiv de ÎCCJ în dosarul în care fostul ministru al Sănătății a fost acuzat că a primit o mită de 3,9 milioane de lei. Instanța a motivat că fapta nu există.
- În 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia pentru modul în care a fost judecat Aleksei Navalnîi, într-un dosar în care disidentul rus a fost acuzat de fraude de regimul lui Putin. CEDO a evidențiat că „legea penală a fost interpretată în mod arbitrar”, iar condamnarea ridică suspiciuni ca fiind una politică, potrivit Hotnews.
Cum a comparat ÎCCJ dosarul lui Nicolae Bănicioiu cu cel al lui Aleksei Navalnîi
În ședința publică din 13 octombrie, patru judecători ai ÎCCJ au găsit asemănări între dosarul lui Navalnîi și cel al fostului ministru al Sănătății, trimis în judecată pentru corupție. În motivarea achitării lui Bănicioiu, cei patru judecători din completul de cinci au susținut că „probele exclusive în temeiul cărora parchetul și-a susținut acuzația în ceea ce privește consumarea infracțiunii de trafic de influență” erau denunțurile afaceriștilor Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu.
Magistrații Mihail Udroiu, Lia Savonea, Adriana Ispas și Gheorghe Valentin Chitidean au citat cazul Navalnîi în motivarea celui al lui Bănicioiu, pe motiv că și în dosarul fostului ministru, la fel ca în cel al disidentului rus, probatoriul era bazat pe mărturiile martorilor care aveau un interes.
„Tot astfel, în cauza Navalnyy (Navalnîi, n.r) și Ofitserov contra Rusiei, Curtea Europeană a reținut că instanțele din procedurile paralele erau în mod evident încurajate de a rămâne în concordanță, din cauză că orice constatare contradictorie ar fi putut compromite temeinicia ambelor hotărâri. Astfel, Curtea a considerat că riscul de a pronunța hotărâri contradictorii a fost un element care a descurajat judecătorii de la rolul de a afla adevărul în cauză și le-a diminuat capacitatea acestora de a realiza înfăptuirea justiției, cauzând astfel prejudiciu ireparabil pentru independența, imparțialitatea instanței și, mai mult, a capacității acesteia de a asigura o procedură echitabilă.
Deopotrivă, Curtea a arătat că disjungerea cauzelor și, în mod special, condamnarea unuia dintre acuzați ca urmare a unei pledoarii de vinovăție a compromis competența acestuia de martor în cauza subsecventă a reclamanților (CEDO, hotărârea din 23 februarie 2016, în cauza Navalnyy și Ofitserov contra Rusiei, parag. 102 – 109).
Situația de fapt reținută de instanța de contencios european în cauza Navalnyy și Ofitserov contra Rusiei este parțial asemănătoare cu cea din prezenta cauză, în care majoritatea martorilor au avut fie calitatea de denunțători, fie au fost coinculpați într-o cauză penală paralelă din care a fost disjunsă prezenta cauză”, se arată în motivarea instanței.
Judecătorii au mai precizat că diferența dintre cele două cauze este că „martorii care au obținut beneficii substanțiale și procedurale în cauza disjunsă nu au avut o poziție procesuală constantă, declarațiile acestora fiind contradictorii fie în cadrul aceleiași faze procesuale (în special în cursul urmăririi penale), fie în faze procesuale diferite, astfel cum am arătat mai sus”.
Potrivit Hotnews, singura judecătoare din completul de cinci, Francisca Vasile, care s-a opus achitării fostului ministru Bănicioiu a criticat comparația, subliniind că cele două dosare sunt complet diferite.
