Consultările convocate de președintele Nicușor Dan cu liderii partidelor s-au încheiat, sâmbătă, fără un acord, după aproximativ o oră de discuții. „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit”, a transmis președintele, ulterior.
Alegerile anticipate, vehiculate în negocierile pentru noul guvern
La acest moment, pe masa șefului statului rămân două variante de guvernare: un executiv PSD condus de Sorin Grindeanu sau o coaliție PNL-USR-UDMR cu Siegfried Mureșan premier. Niciuna dintre formule nu dispune însă de o majoritate clară în Parlament, iar președintele admite că negocierile au reintrat în impas.
După lungi discuții, PNL USR și UDMR au stabilit că singura cale de a merge înainte cu executivul este un acord de reciprocitate și o nouă rotativă guvernamentală, a treia în ultimii cinci ani. Siegfried Mureșan ar urma să conducă Guvernul în primă instanță, urmând ca Sorin Grindeanu să preia funcția până la finalul mandatului. Social-democrații, pe de altă parte, nu exclud doar rotativa, ci și posibilitatea susținerii unui guvern din care ei nu ar face parte și critică propunerea de premier a PNL-USR și UDMR.
În același timp, ambele tabere susțin că nu se tem de alegeri anticipate în cazul în care propunerea de premier pe care o susțin va fi respinsă de Parlament.
Natalia Intotero, deputată PSD: „Vom vedea dacă (Grindeanu) are toate voturile. Dacă nu le are, mergem spre anticipate. Nu ne este frică de anticipate.”
La fel, pentru tabăra PNL-USR-UDMR. Opțiunile sunt Siegfried Mureșan premier sau reîntoarcerea la votul poporului.
Mario de Mezzo, primarul municipiului Slatina: „Să mergem la anticipate. Iar dacă PSD consideră că nu se poate în felul ăsta, de acord, mergem la oameni, ne întoarcem la popor să vedem ce are de spus.”
Cum se poate ajunge la alegeri anticipate în România
În România, termenul de „alegeri anticipate” se referă aproape exclusiv la alegeri parlamentare anticipate, posibile doar în condiții strict prevăzute de Constituție. Mecanismul este complex și, în practică, rar utilizat.
Pe scurt, se poate ajunge la alegeri anticipate dacă Parlamentul este dizolvat, iar acest lucru se întâmplă în contextul unei crize guvernamentale prelungite.
Articolul 89 din Constituție face referire la procedura pentru dizolvarea Parlamentului. Președintele României poate face acet lucru doar dacă sunt îndeplinite simultan mai multe condiții:
- Parlamentul respinge două propuneri succesive de guvern în termen de 60 de zile;
- În acest interval, au loc cel puțin două tentative de învestire a unui nou Guvern, ambele eșuate;
- După aceste eșecuri, Președintele poate, dar nu este obligat să dizolve Parlamentul.
Există însă și limite importante:
- Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial;
- Nu poate fi dizolvat pe durata stării de urgență, de asediu sau de război.
În practică, declanșarea alegerilor anticipate presupune o blocare politică serioasă și existența unei voințe politice pentru dizolvarea Parlamentului.
În contextul actual, respingerea în Parlament a unei noi propuneri de guvern ar putea deschide calea către alegeri anticipate. Ar fi pentru prima dată când un astfel de scenariu s-ar concretiza în țara noastră. Președintele ar putea decide dizolvarea Parlamentului, după consultări cu liderii partidelor și ai grupurilor parlamentare, în condițiile în care au existat deja două tentative de învestire respinse: propunerile lui Eugen Tomac și Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru au eșuat una după alta, adâncind criza politică declanșată după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură.
Dacă s-ar ajunge astfel la anticipate, asta ar însemna, pe scurt, că Parlamentul este dizolvat înainte de finalul mandatului, iar românii ar fi chemați la vot mai devreme decât era prevăzut. După dizolvarea Parlamentului, Guvernul devine interimar până la alegeri. Își poate continua activitatea, dar cu puteri limitate în unele situații politice majore.
