Premierul interimar Ilie Bolojan a cerut juriștilor Guvernului să sesizeze Curtea Constituțională privind un posibil conflict juridic cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă a cerut obligarea Guvernului să achite salarii restante în valoare de 4,8 miliarde de lei, ceea ce, în opinia șefului Executivului, „ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat”.
Bolojan a precizat că la sfârșitul lunii martie, „ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei - sume reprezentând restanțe salariale, câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe”.
Ilie Bolojan, premier interimar: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acțiune și termenul acare a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie.
Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci e o sumă enormă de aproximativ nouă milioane de euro, în afara amenzilor și altor aspecte stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern.
Acest cuantum este de fapt mult mai mare pentru că în afară de aceste sume solicitat de ÎCCJ mai sunt și sume în zona de Parchet care și acestea sunt de aproximativ trei miliarde de lei.
Bolojan susține că există interdicții privind acordarea de drepturi salariale suplimentare
Ilie Bolojan, premier interimar: O sentință de un anumit tip declanșează alte efecte bugetare, cu toate că din data de 17 noiembrie 2023, când OUG 99 a interzis conducătorilor de instituții publice care au calitatea de ordonatori de credite să mai stabilească prin acte administrative drepturi salariale suplimentare peste cele prevăzute de legislația specifică.
În zona de Justiție am avut ulterior acestei date astfel de decizii, deși ele sunt sub sancționării de drept a acestor sume.
Bolojan: O instanță ne poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat
Ilie Bolojan, premier interimar: O instanță ne poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat deși modificarea și rectificarea acestuia, așa cum știți, sunt atribuții ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului.
Ministerul de Finanțe care ne-a prezentat această notă săptămâna trecută consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat și la propunerea Ministerului de Finanțe, Guvernul a adoptat astăzi decizia de a sesiza CCR cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat la Curte această sesizare.
„O astfel de soluție este un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite”
Ilie Bolojan, premier interimar: Dincolo de această dimensiune Constituțională, o astfel de soluție este un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite pentru că dacă ar rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu i s-au alocat sumele, așa cum consideră de cuviință, ar putea obține pe calea contenciosului administrativ obligarea Ministerului de Finanțe să suplimenteze propriul buget, sub tot felul de presiuni legate de penalități.
Alocarea preferențială în baza unei hotărâri judecătorești deschide calea unor așa zise rectificări care sunt efectuate de puterea judecătorească, fără respectarea prevederilor legii care stabilește cum se modifică bugetul de stat și, dat fiind situația în care suntem, practic, dacă ar apărea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare.
De ce? Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de lege. Deși, neexecutarea atrage penalități enorme. Doar adunarea acestor penalități ne dăm seama în ce zonă ne duce.
Bolojan susține că alocarea unor sume suplimentare ar duce la creșterea deficitului
Ilie Bolojan, premier interimar: Procedura legii care permite aprobarea și rectificarea bugetului prevede cât se poate de clar că rectificarea poate fi făcută numai după publicarea de către Ministerul Finanțelor a raportului privind execuția bugetară pe primul semestru.
Nu poate fi făcută mai repede. De asemenea, sursele de finanțare pe care nu le avem ar impune ca alocarea acestor sume s-ar putea face fie prin majorarea deficitului destul de serios, cu costuri de finanțare mărite, fire prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, fie prin majorarea impozitelor și taxelor pe care nimeni nu cred că vrea să le facă.
„Nu este normal ca să existe o structură juridică care își stabilește în mod independent salariile”
Ilie Bolojan, premier interimar: Prin urmare, am declanșat această sesizare și acest conflict de natură constituțională, considerând că nu este normal ca să existe o structură juridică care își stabilește în mod independent salariile și care și își aprobă sentințe, fiind oricum am spune, direct interesați într-o astfel de situație.
Dacă mai continuă în felul acesta, creează serioase probleme bugetare. Din punct de vedere al Guvernului și al juriștilor Guvernului, s-a impus declararea acestei situații și sesizarea CCR.
