Condamnații fugari ar putea fi aduși în țară. O instanță străină nu poate refuza predarea unei persoane care a fost trimisă la închisoare fără acordul țării în care a fost emis mandatul. Decizia aparține Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a fost luată în baza istoricului unui condamnat care voia să scape de închisoare și s-a refugiat în Italia.
Infractorii români nu mai pot fugi de închisoare
Efectele ar putea să însemne aducerea în țară a condamnaților care trebuie să își execute pedeapsa și sunt fugiți din țară. Exemplu, Prințul Paul, care se află în Franța, țară care a refuzat ca el să fie predat autorităților din România.
Nu este un caz singular, iar Italia a fost un caz special pentru că foarte mulți deținuți români condamnați, care urmau să fie deținuți, s-au refugiat acolo - unii chiar înainte să fie aplicate mandatele de condamnare la închisoare. Statul român s-a luptat foarte mult pentru a-i putea aduce în țară pe cei pe care a și reușit, cum ar fi Darius Vâlcov.
Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene a spus astfel că o instanță din străinătate poate să refuze predarea doar dacă România, în cazul nostru, nu își dă acordul în acest sens. Lucru puțin probabil, pentru că este și o politică a politicienilor, a foștilor miniștri de Justiție, pentru ca procesul de aducere în țară a acestor condamnați să fie unul grăbit cu atât mai mult cu cât a intrat în vigoare și legea fugarilor, care prevede o pedeapsă de până la trei ani de închisoare în cazul în care condamnații fug de executarea pedepsei.
Există și experți în drept care spun că totuși judecătorii sunt suverani și este posibil ca anumiți condamnați să invoce faptul că în România nu le sunt respectate drepturile fundamentale, că nu au parte de condiții bune în închisori sau chiar că sunt persecutați politic - aceleași motive pe care le-au mai invocat acolo unde instanțele străine au refuzat predarea lor către România.
Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Noi sperăm și credem, bazat pe această jurisprudență europeană, că pentru acest motiv concret, anume pentru a executa acolo, nu se mai poate refuza în momentul de față fără acordul României. Așa scrie în hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Dar România nu judecă acel proces în Franța sau în Italia, sau în orice altă țară, autoritățile judiciare de acolo judecă.
Ca să fac un exemplu, dacă e vorba de Franța, pentru că avem pe Paul de România acum în proceduri în desfășurare, noi trimitem mandatul de arestare europeană acolo, în Franța, dar justiția din Franța este cea care decide asupra punerii în executare și predării către România. De aceea, vă spuneam că succesul scontat, adică predarea persoanelor către statul român, este mult mai aproape de a se realiza și cu acest instrument nou care vine de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.”, a precizat acesta, la Euronews.
