Toate sindicatele importante din Franța și-au unit forțele și au chemat lumea la greve și demonstrații pe 18 septembrie, ca răspuns la măsurile bugetare ale guvernului. Un demers similar al sindicaliștilor a avut loc în 2023, când au fost demonstrații de amploare la dresa reformei pensiilor.

Acum sunt așteptate perturbări majore în transporturi, școli, spitale și servicii publice, în toată țara, iar protestele sunt condiderate printre cele mai mari din ultimii ani. Peste 250 de mitinguri sunt deja planificate în toată țara, iar autoritățile estimează că numărul participanților ar putea depăși 800.000.

Mișcarea „Blocăm totul” anunță noi proteste uriașe în Franța, la adresa guvernului

Greva vizează măsurile bugetare pentru anul viitor, care au fost propuse în această vară, de către fostul prim-ministru François Bayrou, al cărui guvern a fost demis pe 8 septembrie, prin moțiune de cenzură.

Deși noul prim-ministru Sébastien Lecornu a renunțat rapid la una dintre cele mai nepopulare propuneri, adică la eliminarea a două zile de sărbători legale, el nu a exclus restul propunerilor. Acestea includ o revizuire a indemnizațiilor de șomaj, decuplarea pensiilor de inflație și creșterea costurilor medicale suportate de pacienți.

În centrul acestor nemulțumiri se află finanțele publice fragile ale Franței. Deficitul de anul trecut a atins 5,8% din PIB, adică aproape dublu față de plafonul UE de 3%, în timp ce datoria națională se ridică la peste 3,3 trilioane de euro, aproximativ 114% din producția economică.

Fostul premier François Bayrou a susținut că tăierile drastice sunt inevitabile și a propus un plan de reducere a cheltuielilor cu 44 de miliarde de euro până în 2026. Sindicatele afirmă că astfel de politici reprezintă „o brutalitate fără precedent” și vizează în mod nedrept „lucrătorii, șomerii, pensionarii și bolnavii”.

Sophie Binet, șefa sindicatului CGT, a calificat schimbarea de poziție a guvernului cu privire la sărbătorile legale drept „o primă victorie” și o dovadă că „ne aflăm într-o poziție de forță”, dar a avertizat că „niciuna dintre celelalte măsuri catastrofale din guvernarea horror a lui François Bayrou nu a fost eliminată”.

Chiar și partidul CFDT, tradițional moderat, s-a alăturat mișcării. Liderul său, Marylise Léon, susține că bugetul actual „nu este compatibil cu justiția socială, fiscală și de mediu”, ceea ce face inevitabilă participarea la grevă.

Pentru a încerca să calmeze opinia publică și sindicatele, prim-ministrul Sébastien Lecornu a declarat că intenționează să pună capăt beneficiilor „pe viață” acordate foștilor prim-miniștri În 2024, costul anual pentru stat al beneficiilor acordate foștilor prim-miniștri și miniștri a fost estimat la aproape 4,4 milioane de euro, aproape jumătate din această sumă fiind cheltuită pentru protecție.

• Protestele sunt în toate marile orașe ale Franței: Paris, Lyon, Marsilia, Toulouse, Nisa, Rennes, Lille, Montpellier, Nîmes și Perpignan, potrivit Euronews.com.

Parisul, sufocat de proteste

Între timp, mișcarea populară „Bloquons tout” (Blocăm totul) pregătește acțiuni perturbatoare în capitală, inclusiv încercări de a închide secțiuni ale șoselei de centură a capitalei.

Traficul feroviar va fi puternic afectat. Doar unul din trei trenuri regionale TER va circula, precum și unul din două servicii interurbane.

TGV-urile de mare viteză (inclusiv Lyria și Ouigo) vor suferi perturbări limitate. Operatorul feroviar SNCF a promis că „toți pasagerii vor putea călători în cursul zilei” și oferă schimbarea și anularea gratuită a biletelor.

În regiunea Parisului, se preconizează că perturbările vor fi severe.

„90 % dintre șoferii de metrou și 80 % dintre șoferii de metrouri RER vor fi în grevă”, potrivit sindicatului FO-RATP.

Doar liniile de metrou complet automatizate (1, 4 și 14) vor funcționa normal. Serviciile de autobuz și tramvai vor fi, de asemenea, puternic reduse.

Se preconizează că transportul aerian va funcționa aproape normal, după ce controlorii de trafic aerian și-au suspendat apelul la grevă.

Aproximativ o treime dintre profesorii din învățământul primar vor intra în grevă, potrivit sindicatului FSU-SNUipp, care a avertizat asupra lipsei acute de resurse în domeniul educației.

Și spitalele din regiunea Parisului au depus cereri de grevă în întregul sector medical. Iar farmaciștii intenționează să închidă 98% din farmacii, în semn de protest față de scăderea marjelor de profit la medicamentele generice.

Angajații din sectorul energiei electrice și al gazelor naturale vor organiza mitinguri în fața instalațiilor energetice.

Se preconizează că amploarea mobilizării din 18 septembrie o va depăși pe cea din 10 septembrie, când aproximativ 200.000 de persoane au protestat sub sloganul „Blocați totul”, potrivit Ministerului de Interne.

Din cauza temerilor legate de diverse perturbări, ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a dat instrucțiuni poliției să „prevină orice daune” și să blocheze încercările de a paraliza „infrastructura esențială”.

Autoritățile vor mobiliza o forță de securitate enormă: 80.000 de polițiști și jandarmi la nivel național, susținuți de 24 de vehicule blindate, 10 tunuri de apă și drone de supraveghere – un nivel de securitate „nemaiîntâlnit de la protestele Vestelor Galbene” din 2018-2019.

Principalele focare de conflict sunt așteptate în marile orașe - în special la Paris, unde autoritățile se pregătesc pentru 30.000 până la 60.000 de protestatari - precum și la Rennes, Nantes, Toulouse, Dijon, Lyon, Montpellier și Bordeaux.