O serie de companii germane au plătit Rusiei impozite de aproape 1,72 miliarde de euro de la izbucnirea invaziei ruse în Ucraina. Suma ar fi suficientă pentru a achiziționa 10.000 de drone militare, folosite pentru a ataca orașele ucrainene. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre firmele germane care acționau în Rusia înaintea declanșării războiului sunt încă prezente și acum pe piața rusă, arată un studiu realizat de Școala de economie din Kiev. În acest context, criticii solicită retragerea imediată a acestor firme, conform Euronews.com.
Din punct de vedere legal, cele aproximativ 250 de companii germane care încă activează în Rusia nu fac nimic greșit. Multe dintre aceste firme, precum producătorul de brânzeturi Hochland și producătorul de gips Knauf, care produc bunuri de larg consum, nu încalcă, în principiu, reglementările UE.
Cu toate acestea, criticii susțin că aceste firme contribuie la economia de război a Kremlinului, motiv pentru care acest subiect ar trebui abordat.
„Companiile susțin economia de război a Rusiei prin impozitele pe care le plătesc”, a declarat Nezir Sinani, directorul B4Ukraine, o coaliție globală de organizații ale societății civile care încearcă să blocheze accesul la resursele economice pentru alimentarea agresiunii Rusiei, conform sursei citate.
Prin faptul că rămân pe piața din Rusia, aceste companii contribuie în mod direct la economia Kremlinului, ceea ce înseamnă că sunt implicate și în războiul de agresiune al Rusiei, susține Nezir Sinani.
„Aceste companii străine continuă în mod evident să contribuie la economia rusă și, prin urmare, să susțină războiul. Aceasta este o lacună care trebuie eliminată”, a afirmat el.
Potrivit unui studiu al Școlii de Economie din Kiev (KSE), B4Ukraine și Squeezing Putin Initiative, companiile internaționale care încă activează în Rusia au plătit impozite de cel puțin 20 de miliarde de dolari (17,2 miliarde de euro) statului rus doar în 2024. Printre acestea se numără și companii germane.
De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022, suma totală depășește 60 de miliarde de dolari (51,8 miliarde de euro).
Organizația B4Ukraine susține că Rusia plătește aproximativ 18.400 de dolari (16.000 de euro) pentru a recruta o persoană pentru serviciul militar în războiul împotriva Ucrainei.
Suma de 60 de miliarde de dolari echivalează cu aproape jumătate din bugetul de apărare al Rusiei pentru 2025 – 145 de miliarde de dolari (125 de miliarde de euro), arată Institutul Internațional pentru Studii Strategice. Această sumă este suficientă pentru a finanța peste 1 milion de soldați ruși, arată sursa citată.
Cum se apără companiile germane acuzate că alimentează economia de război a Rusiei
Firmele germane sunt, după cele americane, al doilea mare contribuabil la bugetul Kremlinului. În 2024, companiile cu sediul în Statele Unite au plătit impozite pe profit în valoare de 1,2 miliarde de dolari (1 miliard de euro) către Kremlin, în timp ce firmele germane au cheltuit 594 de milioane de dolari (513,5 milioane de euro), potrivit studiului KSE realizat în colaborare cu B4Ukraine și Squeezing Putin Initiative.
KSE estimează că, între 2022 și 2024, companiile germane au plătit până la două miliarde de dolari (1,72 miliarde de euro) pe an în diverse impozite către Rusia – bani care, potrivit lui Sinani, finanțează rachetele și bombele care distrug orașele ucrainene.
Cu această sumă, Rusia ar putea cumpăra aproape 10.000 de drone militare de tip Shahed. Sunt aparatele de zbor de fabricație iraniană folosite pentru a lansa atacuri asupra orașelor ucrainene și a altor ținte civile.
Euronews a contactat mai multe companii germane pentru a le întreba de ce nu s-au retras complet de pe piața rusă.
„(Avem) o responsabilitate față de cei aproximativ 1.800 de angajați ai noștri și familiile lor, precum și față de partenerii noștri de lungă durată din cadrul Grupului Hochland din Rusia”, este răspunsul producătorului de brânzeturi Hochland pentru Euronews.
Grupul Hochland are trei fabrici în Rusia: una în regiunea Moscovei, una în satul Prokhovka din regiunea Belgorod – la aproximativ două ore de granița cu Ucraina – și una în Belinski, un oraș mic din regiunea Penza.
În pofida războiului, compania funcționează în continuare în Rusia, deoarece retragerea nu este o opțiune. În schimb, „condamnă cu fermitate războiul nejustificat al guvernului rus împotriva poporului ucrainean”.
Cu toate acestea, Hochland nu intenționează să-și vândă operațiunile din Rusia, în ciuda „scăderii semnificative a profitabilității în 2024”, a declarat compania pentru Euronews.
Dacă s-ar retrage, „statul rus ar profita și mai mult”. Hochland „nu a renunțat încă la speranța că Rusia se va întoarce în cele din urmă la comunitatea occidentală de valori”, au mai precizat reprezentanții companiei, conform sursei citate.
Cât de costisitoare ar fi ieșirea de pe piața din Rusia
În 2024, Rusia a anunțat că procesul de ieșire pentru companiile străine va deveni mai costisitor, potrivit ministrului de finanțe Anton Siluanov, conform agenției de știri de stat Interfax. Impozitul pe valoarea vânzării unei afaceri a crescut de la 15% la 35%.
Reducerea pe care companiile trebuie să o ofere la vânzarea activelor lor a crescut, de asemenea, de la 50% la 60%. Pentru tranzacții care depășesc 50 de miliarde de ruble (aproximativ 526 de milioane de dolari americani), companiile au acum nevoie de aprobarea președintelui rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri rusești RBK.
Compania Hochland, prezentă și pe piața din România
Hochland operează și alte unități în Europa: patru în Germania, trei în Polonia, două în România și câte una în Bulgaria, Belgia și Spania.
La întrebarea Euronews, Hochland nu a dezvăluit cât din veniturile sale totale provin din Rusia și nici cât plătește acolo ca impozite.
Potrivit Serviciului Federal de Impozite din Rusia, rata impozitului pe profit pentru companiile străine din această țară este de 25%, la fel ca pentru firmele locale.
Însă companiile din Rusia nu numai că plătesc impozite, ci și realizează profituri. KSE estimează că cifra de afaceri totală a companiilor germane din Rusia în 2024 s-a ridicat la aproximativ 21,7 miliarde de dolari.
La începutul lunii iulie, KSE a raportat că doar 503 companii internaționale, adică 12%, s-au retras complet din Rusia prin vânzarea sau lichidarea operațiunilor lor.
Aproape o treime (33,2%, sau 1.387 de companii) și-au suspendat activitatea sau au anunțat planuri de retragere. În același timp, 2.287 de companii (54,8%) rămân active pe piața rusă.
În ceea ce privește companiile germane, 55% dintre cele active înainte de invazie continuă să funcționeze în Rusia, potrivit B4Ukraine. Alte 135 de întreprinderi au anunțat oficial că își vor înceta activitatea sau că o vor reduce temporar. Doar 74 au finalizat retragerea prin vânzare sau lichidare.
Sinani avertizează însă că implicarea companiilor germane depășește cu mult simpla plată a impozitelor. „Rămânând în Rusia, aceste companii riscă să se implice în mașina de război a țării”, a explicat el.
Compania Knauf respinge acuzațiile
Potrivit unei anchete realizate de publicația politică Monitor a postului public german ARD, compania Knauf a fost implicată în reconstrucția orașului rus Mariupol, unde un distribuitor Knauf ar fi construit un complex rezidențial folosind materialele companiei în numele Ministerului Apărării din Rusia și l-ar fi promovat public.
După asediul devastator al Rusiei din primăvara anului 2022, orașul portuar ucrainean de la Marea Azov a fost lăsat în ruine, iar zeci de civili au fost uciși sau exilați.
În prezent, mass-media rusă descrie orașul ca pe un șantier imens, deoarece Moscova vrea să transforme Mariupol într-un oraș rus. Imaginile de la șantierele de construcții arată adesea saci cu logo-ul Knauf, una dintre cele mai active companii germane din Rusia.
„Respingem categoric toate acuzațiile că susținem direct sau indirect acest război sau înarmarea armatei ruse”, a declarat Knauf pentru Euronews.
„Knauf nu are nicio relație contractuală cu Ministerul Apărării rus sau cu vreo autoritate subordonată acestuia”, a afirmat compania.
Knauf insistă că filialele sale rusești nu furnizează produse entităților statale. Compania afirmă că materialele sale fabricate în Rusia sunt vândute aproape exclusiv către comercianți independenți din domeniul construcțiilor. Compania susține că nu are nicio modalitate de a controla către ce clienți comercianții își vând produsele după achiziție.-
În 2024, Knauf și-a anunțat intenția de a se retrage de pe piața rusă. Cu toate acestea, negocierile cu un potențial cumpărător au eșuat, din păcate, a declarat compania pentru Euronews.
„Partenerul de negociere a întrerupt discuțiile”, a declarat Knauf. Compania explorează în prezent alte opțiuni pentru a-și pune în aplicare retragerea.
De la anunțarea retragerii noastre, Grupul Knauf nu a obținut niciun profit din operațiunile sale din Rusia”, a declarat compania. Afacerile din Rusia sunt gestionate separat de conducerea locală.
Knauf a subliniat, de asemenea, angajamentul său față de reconstrucția Ucrainei. Compania operează o fabrică în Kiev cu 420 de angajați și construiește două noi facilități în vestul Ucrainei. Compania sprijină Ucraina prin donații de produse și proiecte de renovare pentru școli, clinici și alte facilități, a declarat pentru Euronews.
Germania acordă ajutoare militare Ucrainei
Guvernul german a acordat până în prezent Ucrainei ajutor militar, umanitar și financiar în valoare de 44 de miliarde de euro. Cu toate acestea, multe companii germane care încă activează în Rusia subminează acest sprijin prin prezența lor continuă, a afirmat Sinani.
Sancțiunile economice împotriva Rusiei sunt, de asemenea, mai puțin eficiente, deoarece companiile internaționale continuă să alimenteze economia rusă.
Companiile susțin economia de război a Rusiei nu numai prin impozite, a explicat el, ci și prin lanțurile de aprovizionare, tehnologia și instruirea pe care le furnizează.
De la începutul războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive împotriva Rusiei, pe lângă cele introduse în 2014 pentru anexarea Crimeii, susținerea războiului din Donbas și neaplicarea acordurilor de la Minsk.
Aceste măsuri includ sancțiuni împotriva persoanelor fizice, restricții diplomatice și în materie de vize, precum și sancțiuni economice menite să exercite o presiune maximă asupra Rusiei.
