„Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama” și „Povestea regelui supărat pe clovn”. Povești inspirate din viața copiilor „abandonați” de părinți

De Euronews  •  

Distribuie

DIMENSIUNE TEXT

„Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama” și „Povestea regelui supărat pe clovn” sunt numele a două piese de teatru pentru copii, scrise de poetul, scriitorul și dramaturgul Matei Vișniec. Piesele sale de teatru sunt jucate pe cele mai mari scene ale lumii, dar, un lucru mai puțin cunoscut este faptul că celebrul dramaturg a scris teatru și pentru cei mici. Jurnalistul Euronews Alida Mocanu l-a întâlnit pe Matei Vișniec la târgul de carte Bookfest.

Alida Mocanu, jurnalist Euronews: „O mare bucurie să vă reîntâlnesc și o dublă bucurie, de fapt, pentru că am descoperit că dumneavoastră ați scris și un altfel de teatru, pentru copii, și este aici o întreagă serie.”

Matei Vișniec, poet, scriitor și dramaturg: „Da, scriu și teatru pentru copii și am început, aș spune, cu 25 de ani în urmă, când s-a născut fiica mea. Atunci am scris prima piesă pentru copii de trei, patru ani. Când a crescut am scris o piesă pentru copii de cinci, opt ani, după aceea am scris o piesă pentru copii cu vârste cuprinse între opt 15 ani și iată că s-au adunat vreo cinci piese care sunt publicate toate la editura Arthur. Aceasta este cea mai nouă, „Povestea regelui supărat pe clovn”, dar aceste piese le-am scris, astfel încât copiii să le poată și citi cu plăcere. Ele sunt illustrate, iar persoana ccare le ilustrează este Andra Bădulescu, mama fetiței mele și omul cu care eu trăiesc de 32 de ani, care este soția mea și cea care îmi citește prima piesele atunci când le scriu, deci este o colaborare în doi. Andra este scenografă și ilustratoare.”

Alida Mocanu, jurnalist Euronews: „Îmi spuneați mai devreme, două dintre ele sunt deja puse în scenă la București.”

Matei Vișniec, poet, scriitor și dramaturg: „Da, sunt puse la București, iar pe una o consider foarte importantă. Se numește „Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama”. Este o poveste despre acești copii, pe care uneori părinții îi abandonează cu vecinii, cu bunicii, cu cine se poate, pentru că ei, părinții, pleacă în străinătate și uită să le dea acestor copii ceea ce este cel mai prețios, de fapt, timpul. Or, această piesă a fost montată la Teatrul Municipal din Suceava, este montată și în alte orașe și cred că este o piesă făcută să-i adoarmă pe cei mici, dar să-i trezească pe cei mari. Pentru că este un fenomen sociologic, aceste plecări masive din România, aș spune că are niște efecte secundare grave și cele mai grave sunt toxicitatea aceasta care se răsfrânge asupra copiilor, pentru că le este furat timpul copilăriei, le este furat timpul pe care ar trebui să-l petreacă cu mamele lor, cu tații lor. Or, o societate destul de nemiloasă le fură acest timp și sechelele sunt greu de imaginat și probabil că uneori vor dura chiar și o viață întreagă.”

Taguri