Trupele europene care vor fi desfășurate în Ucraina, ca parte a garanțiilor de securitate în caz de armistițiu, ar putea ajunge să respingă forțele ruse în eventualitatea unui atac. Declarațiile au fost făcute de cancelarul Germaniei, după negocierile care au avut loc în weekend între americani, europeni și Ucraina. Iar de la Moscova, Vladimir Putin spune că Rusia nu renunță și va elibera ceea ce el numește „pământ rusesc”.
Într-un interviu pentru postul german de televiziune ZDF, Friedrich Merz, a susținut că liderul rus Vladimir Putin, chiar dacă acum se opune desfășurării de trupe străine în Ucraina, va trebui să accepte acest lucru.
„Putin a spus NU pentru mai multe lucruri, dar la un moment dat va trebui să spună DA pentru a pune capăt acestui război”, a spus Merz.
Potrivit cancelarului german, în prezent se discută despre instituirea unei zone demilitarizate între cele două părți. Friedrich Merz a calificat drept un „progres semnificativ” faptul că SUA, alături de țările europene, și-au arătat disponibilitatea de a apăra Ucraina după încheierea războiului.
Iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că negocierile cu partenerii occidentali nu se referă doar la oprirea vărsării de sânge, ci și la descurajarea pe termen lung a Moscovei.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Înțelegem, criminalii nu se schimbă într-o singură zi. Tocmai de aceea, negocierile actuale nu se referă doar la încetarea focului, ci și la garanții de securitate. Nu este vorba doar de diplomație. Și nu este vorba doar de securitate fizică. Este vorba și de a obliga Rusia să învețe în cele din urmă să trăiască după principiul supremației legii. Și acest lucru va funcționa numai în condițiile unei responsabilități reale, când pedeapsa pentru agresor va deveni inevitabilă.”
Kremlinul respinge orice compromis
De la Moscova Vladimir Putin, care s-a întâlnit cu șefii armatei, spune însă că nu va renunța la obiectivele sale și a avertizat că poate accelera ritmul invaziei din Ucraina. Liderul de la Kremlin insistă, de asemenea, pe crearea unei așa-zise zone tampon pe teritoriul Ucrainei, la granițele cu Rusia.
Vladimir Putin, președintele Federației Ruse: „Obiectivele operațiunii militare speciale, inevitabil, vor fi atinse. Am fi preferat să facem acest lucru, să înlăturăm cauzele primare ale conflictului, cu ajutorul diplomației. Dar dacă partea oponentă, împreună cu patronii său străini, vor refuza dialogul pe lucruri de esență, Rusia va obține eliberarea pământurilor sale istorice pe cale militară. Obiectivul de a crea o zonă tampon de securitate, de asemenea, va fi atins în mod consecvent.”
Liderii europeni se reunesc la Bruxelles în zilele de 18 și 19 decembrie, pentru a hotărî cum mențin ajutoarele pentru Ucraina. Aceștia vor trebui să ia o decizie și asupra valorificării activelor rusești înghețate. Este vorba de peste 200 de miliarde de euro.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: „Am propus două opțiuni diferite pentru acest viitor Consiliu European, una bazată pe active și una bazată pe împrumuturile UE, dar un lucru este foarte, foarte clar, trebuie să luăm decizia de a finanța Ucraina pentru următorii doi ani în acest Consiliu European. Și am făcut deja un pas foarte important. Săptămâna trecută, am convenit asupra imobilizării susținute a activelor rusești și acesta este un pas decisiv care transmite un mesaj politic foarte puternic.”
În pofida discuțiilor despre pace, armata rusă continuă bombardamentele asupra Ucrainei. Cel puțin un om a murit, iar 26 au fost răniți în orașul Zaporojie, după ce un bloc de apartamente a fost lovit.
